Faptele apostolilor - Capitolul 26 : 1 - 32

1 Agripa i-a zis lui Pavel: „Ţi se permite să vorbeşti pentru tine însuţi!“ Atunci Pavel a întins mâna şi a zis în apărarea sa: 2 „Mă consider fericit, rege Agripa, că trebuie să-mi prezint astăzi apărarea înaintea ta cu privire la toate lucrurile de care mă acuză iudeii, 3 mai ales pentru că tu cunoşti bine toate obiceiurile şi neînţelegerile dintre iudei. De aceea, ascultă-mă, te rog, cu răbdare! 4 În ce priveşte modul de viaţă pe care l-am dus încă din tinereţe, aşa cum a fost el de la început, în naţiunea mea şi la Ierusalim, toţi iudeii 5 care m-au cunoscut înainte, încă de la început, ştiu, numai dacă ar vrea să depună mărturie, că am trăit ca fariseu, potrivit celei mai stricte secte a formei noastre de închinare. 6 Şi totuşi, acum sunt chemat la judecată pentru speranţa promisiunii pe care le-a făcut-o Dumnezeu strămoşilor noştri 7 şi a cărei împlinire cele douăsprezece triburi ale noastre speră să o primească îndeplinind cu zel pentru el un serviciu sacru noapte şi zi. Pentru această speranţă sunt acuzat de iudei, o, rege! 8 De ce vi se pare de necrezut că Dumnezeu scoală morţii? 9 În sinea mea, eu am crezut într-adevăr că trebuie să fac multe lucruri împotriva numelui lui Isus Nazarineanul. 10 Şi aşa am şi făcut la Ierusalim, astfel că pe mulţi dintre sfinţi i-am închis în temniţă, fiindcă primisem autoritate de la preoţii principali. Când trebuiau să fie executaţi, îmi dădeam votul împotriva lor. 11 I-am pedepsit de multe ori în toate sinagogile şi căutam să-i forţez să-şi renege credinţa. Şi, pentru că eram foarte furios pe ei, am mers până acolo încât i-am persecutat şi în oraşele din afară. 12 Şi, în timp ce mă ocupam cu aceste lucruri şi călătoream spre Damasc cu autoritate şi împuternicire de la preoţii principali, 13 la amiază, o, rege, am văzut pe drum o lumină mai strălucitoare decât soarele, care a străfulgerat din cer în jurul meu şi în jurul celor ce călătoreau cu mine. 14 În timp ce eram toţi căzuţi la pământ, am auzit un glas care mi-a zis în limba ebraică: «Saul, Saul, de ce mă persecuţi? Îţi este greu să dai întruna cu piciorul în ţepuşe». 15 Dar eu am zis: «Cine eşti, Doamne?» Şi Domnul a spus: «Sunt Isus, pe care tu îl persecuţi. 16 Dar ridică-te şi stai în picioare. Căci pentru aceasta m-am arătat ţie: ca să te aleg slujitor şi martor al lucrurilor pe care le-ai văzut şi al lucrurilor pe care te voi face să le vezi cu privire la mine, 17 în timp ce te voi scăpa de poporul acesta şi de naţiuni, la care te trimit 18 ca să le deschizi ochii şi să-i întorci din întuneric la lumină şi de sub autoritatea lui Satan la Dumnezeu, ca să primească iertarea păcatelor şi o moştenire printre cei ce sunt sfinţiţi, prin credinţa lor în mine». 19 Astfel, rege Agripa, n-am fost neascultător faţă de mesajul primit prin această apariţie cerească, 20 ci le-am dus acest mesaj mai întâi celor din Damasc, apoi celor din Ierusalim, în tot ţinutul Iudeii şi naţiunilor: că trebuie să se căiască şi să se întoarcă la Dumnezeu, făcând lucrări corespunzătoare căinţei. 21 De aceea m-au prins iudeii în templu şi au încercat să mă ucidă. 22 Totuşi, pentru că am primit ajutorul care vine de la Dumnezeu, am continuat până în ziua de azi să le depun mărturie atât celor mici, cât şi celor mari, fără să spun nimic altceva decât ceea ce au spus Profeţii şi Moise că se va întâmpla: 23 că Cristosul trebuia să sufere şi, ca primul care urma să fie înviat din morţi, avea să vestească lumină acestui popor şi naţiunilor“. 24 Şi, în timp ce el spunea aceste lucruri în apărarea sa, Festus a zis cu glas tare: „Eşti nebun, Pavel! Învăţătura ta cea multă te duce la nebunie!“ 25 Dar Pavel a zis: „Nu sunt nebun, Excelenţa ta, Festus, ci spun cuvintele adevărului şi ale judecăţii sănătoase. 26 De fapt, regele căruia îi vorbesc cu libertate de exprimare ştie bine aceste lucruri, fiindcă sunt convins că niciunul dintre ele nu scapă atenţiei sale, căci aceasta nu s-a făcut într-un colţ. 27 Crezi tu, rege Agripa, în Profeţi? Ştiu că crezi“. 28 Dar Agripa i-a zis lui Pavel: „Curând m-ai convinge să devin creştin!“ 29 Atunci Pavel a spus: „Mă rog lui Dumnezeu ca, fie curând, fie mai târziu, nu numai tu, ci şi toţi cei ce mă ascultă azi să fie aşa cum sunt eu, în afară de aceste lanţuri“. 30 Regele s-a ridicat şi, la fel, guvernatorul, Berenice şi bărbaţii care stăteau cu ei. 31 Şi, în timp ce plecau, vorbeau între ei, zicând: „Omul acesta nu practică nimic care să merite moartea sau lanţurile“. 32 Mai mult, Agripa i-a zis lui Festus: „Omul acesta putea fi eliberat dacă nu făcea apel la Cezar“.