Faceti suficienta miscare ?

Chiar trebuie să facem mişcare? „Faceţi mişcare de două ori pe săptămână ca să vă menţineţi în formă. Faceţi exerciţii fizice 30 de minute pe zi. Evitaţi alcoolul pentru a preveni cancerul. Beţi alcool ca să nu vă îmbolnăviţi de inimă. Nu-i aşa că uneori suntem asaltaţi din toate părţile de sfaturi bine intenţionate? Azi ziarele spun un lucru, iar mâine, cu totul altceva. . . . De ce nu ajung oamenii de ştiinţă la un acord asupra acestor chestiuni? De ce este cafeaua dăunătoare într-o săptămână şi inofensivă săptămâna următoare?“  Barbara A. Brehm, doctor în pedagogie şi profesor de educaţie fizică şi sport. Specialistii au multe dezacorduri privind nutriţia şi menţinerea condiţiei fizice. În pofida noianului de informaţii pe această temă, numeroşi oameni au nelămuriri cu privire la ce anume trebuie şi nu trebuie să facă pentru a-şi ocroti sănătatea. Totuşi, legat de necesitatea de a efectua activităţi fizice moderate, se pare că oamenii de ştiinţă au căzut de acord asupra unui lucru: dacă vrei să te bucuri de o sănătate bună, trebuie să faci cu regularitate mişcare!Lipsa activităţii fizice a devenit o problemă gravă a societăţii moderne, îndeosebi în ţările industrializate. În trecut, mulţi oameni din aceste ţări erau nevoiţi să presteze o muncă manuală grea; pe atunci agricultura, vânătoarea şi construcţiile erau principalele îndeletniciri. Într-adevăr, din cauza eforturilor fizice uriaşe pe care le presupunea câştigarea existenţei, munca era pentru strămoşii noştri o corvoadă. De aceea, durata medie de viaţă era mai scurtă. Potrivit lucrării Encyclopædia Britannica, „în Grecia şi Roma antică, speranţa medie de viaţă era în jur de 28 de ani“. În contrast cu aceasta, spre sfârşitul secolului al XX-lea speranţa de viaţă în ţările dezvoltate ajunsese la 74 de ani. Ce a generat această schimbare? Tehnologia  binecuvântare sau blestem? În comparaţie cu oamenii care au trăit cu secole în urmă, oamenii de azi sunt mai sănătoşi şi trăiesc mai mult. Aceasta se datorează într-o oarecare măsură revoluţiei tehnologice. Invenţiile din ultima vreme au schimbat modul în care facem unele lucruri, iar multe munci grele au devenit mai uşor de îndeplinit. În plus, medicina a reuşit să subjuge multe boli şi, prin urmare, starea de sănătate a majorităţii oamenilor s-a îmbunătăţit simţitor. Totuşi, aici e un paradox.Deşi are meritul de a fi promovat o sănătate mai bună, tehnologia modernă a dus, cu trecerea timpului, la adoptarea unui stil de viaţă sedentar de către mulţi oameni. Într-un raport recent, intitulat International Cardiovascular Disease Statistics, Asociaţia Americană de Cardiologie a explicat că „tranziţia economică, urbanizarea, industrializarea şi globalizarea generează anumite schimbări în stilul de viaţă, care, la rândul lor, favorizează apariţia bolii cardiace“. Printre principalii factori de risc erau menţionate „lipsa activităţii fizice şi alimentaţia nesănătoasă“. În multe ţări, cu numai 50 de ani în urmă, omul harnic îşi câştiga pâinea în sudoarea feţei. Îşi ara pământul cu plugul şi cu calul, mergea până-n sat pe bicicletă, iar seara mai făcea nişte reparaţii prin gospodărie. Nepoţii lui au însă un stil de viaţă cu totul diferit. Muncitorul modern stă în faţa unui calculator cea mai mare parte a zilei, merge cu maşina aproape peste tot, iar seara şi-o petrece în faţa televizorului.Potrivit unui studiu, tăietorii de lemne suedezi, care în trecut ardeau zilnic până la 7000 de calorii doborând copaci şi cărând buşteni, supraveghează în prezent maşinării sofisticate ce îndeplinesc majoritatea muncilor grele. Cândva, aproape peste tot în lume, oamenii construiau şi întreţineau drumurile cu târnăcoape şi lopeţi. Acum însă, chiar şi în ţările în curs de dezvoltare, buldozerele şi utilajele grele sapă şi excavează în locul lor. În unele regiuni ale Chinei, tot mai mulţi preferă să folosească scuterele în locul bicicletelor ca mijloc de transport. În Statele Unite, unde 25% dintre distanţele parcurse nu depăşesc un kilometru şi jumătate, aproximativ 75% dintre acestea sunt parcurse cu automobilul.Tehnologia modernă a dat naştere şi unei generaţii de copii sedentari. Un studiu preciza că, pe măsură ce jocurile video devin „mai distractive şi mai realiste, copiii petrec . . . tot mai mult timp în faţa ecranului“. La concluzii asemănătoare s-a ajuns şi în ceea ce priveşte urmărirea programelor TV şi alte forme de divertisment care nu-i supun pe copii la nici un efort fizic. Pericolele sedentarismului Reducerea drastică a activităţilor fizice a generat o sumedenie de probleme de natură fizică, mintală şi afectivă. De pildă, potrivit unui raport al unei instituţii medico-sanitare din Marea Britanie, „la copiii inactivi, respectul de sine poate fi mai scăzut, iar stresul şi anxietatea, mai accentuate. De asemenea, aceşti copii sunt mai expuşi riscului de a începe să fumeze şi să se drogheze decât copiii activi. Angajaţii inactivi lipsesc mai mult de la serviciu decât cei activi. În anii târzii ai vieţii, oamenii inactivi îşi pierd forţa şi mobilitatea necesare pentru activităţile de zi cu zi. Prin urmare, mulţi nu mai sunt independenţi şi au o sănătate psihică mai precară“.Cora Craig, preşedinta Institutului Canadian de Cercetări asupra Condiţiei Fizice şi Stilului de Viaţă, precizează: „În prezent, canadienii sunt mai puţin activi la locul de muncă decât în trecut . . . În ansamblu, activitatea fizică s-a redus mult“. În ziarul canadian Globe and Mail se spune: „Aproximativ 48% dintre canadieni sunt supraponderali, dintre care 15% sunt obezi“. Ziarul adăuga că, în Canada, 59% dintre adulţi sunt sedentari. Dr. Matti Uusitupa, de la Universitatea din Kuopio (Finlanda), avertizează că, „din cauza creşterii numărului de oameni obezi şi sedentari, la nivel mondial cazurile de diabet de tip 2 se înmulţesc vertiginos“.În urma unui studiu efectuat în Hong Kong s-a descoperit că aproximativ 20% dintre decesele înregistrate în rândul persoanelor de 35 de ani sau mai mult ar putea fi asociate cu lipsa activităţii fizice. Studiul, condus de profesorul Tai-Hing Lam de la Universitatea din Hong Kong şi publicat în 2004 în Annals of Epidemiology, concluziona că „sedentarismul îi expune [pe chinezii din Hong Kong] la pericole mai mari decât fumatul“. Cercetătorii prezic că şi în restul Chinei „mortalitatea asociată cu sedentarismul va ajunge la fel de mare“. Este justificată această îngrijorare? Poate dăuna sănătăţii lipsa de mişcare, mai mult decât fumatul? Se ştie că, spre deosebire de oamenii activi, persoanele inactive sunt mai predispuse la hipertensiune, accident vascular cerebral, infarct, anumite tipuri de cancer, osteoporoză şi obezitate.Publicaţia The Wall Street Journal precizează: „Pe fiecare continent, chiar şi acolo unde malnutriţia e la ea acasă, numărul oamenilor supraponderali şi obezi creşte într-un ritm alarmant. Vinovatul principal? Combinaţia aceloraşi cauze: alimentaţia bogată în calorii şi sedentarismul. Aceeaşi combinaţie favorizează obezitatea şi în Statele Unite“. Dr. Stephan Rössner, profesor la Institutul Karolinska din Stockholm (Suedia), este de acord cu cele menţionate în revistă şi chiar îndrăzneşte să afirme că „nu există nici o ţară în lume în care obezitatea să nu se răspândească“. O problemă globală Evident, un program de exerciţii fizice moderate are un rol vital în promovarea unei bune sănătăţi. Totuşi, deşi se vorbeşte mult în mass-media despre pericolele sedentarismului, o mare parte a populaţiei mondiale nu face mişcare. Potrivit Federaţiei Mondiale de Cardiologie, se crede că între 60% şi 85% dintre oameni, „mai cu seamă fetele şi femeile, nu fac suficientă mişcare pentru a-şi îmbunătăţi sănătatea“. Această organizaţie este de părere că „aproape două treimi dintre copii nu fac suficientă mişcare ca să tragă foloase pe plan fizic“. În Statele Unite, aproximativ 40% dintre adulţi sunt sedentari, iar jumătate dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 21 de ani nu participă cu regularitate la activităţi fizice intense.În urma unui studiu care a urmărit preponderenţa sedentarismului în stilul de viaţă din 15 ţări europene, s-a descoperit că proporţia oamenilor inactivi variază între 43%, în Suedia, şi 87%, în Portugalia. În São Paulo (Brazilia), circa 70% din populaţie e sedentară. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) precizează că „datele obţinute la nivel mondial în urma sondajelor ce vizau starea sănătăţii sunt de o consecvenţă izbitoare“. Nu ar trebui să ne surprindă, aşadar, că aproximativ 2 milioane de oameni mor anual din cauza unor afecţiuni legate de sedentarism.Medicii consideră alarmante aceste informaţii. Ca urmare, organisme guvernamentale din întreaga lume au demarat diverse campanii menite să informeze publicul asupra beneficiilor pe care le aduce activitatea fizică moderată. Până în anul 2010, Australia, Japonia şi Statele Unite speră să înregistreze o creştere de 10% a nivelului de activitate fizică în rândul populaţiei. Scoţia intenţionează ca, până în anul 2020, 50% din populaţia adultă să facă regulat mişcare. Într-un comunicat al OMS se spune că „alte ţări care au organizat programe naţionale pentru promovarea activităţii fizice au fost Mexicul, Brazilia, Jamaica, Noua Zeelandă, Finlanda, Federaţia Rusă, Marocul, Vietnamul, Africa de Sud şi Slovenia“. Deşi guvernele şi instituţiile medico-sanitare depun eforturi pentru a promova un stil de viaţă activ, fiecăruia ne revine responsabilitatea de a ne îngriji de propria sănătate. Întrebaţi-vă: Sunt suficient de activ? Fac destule exerciţii fizice? Dacă nu, ce pot face pentru a abandona stilul de viaţă sedentar? În următorul articol se va arăta ce măsuri puteţi lua pentru a face mai multă mişcare. Preţul sedentarismului Pentru multe guverne şi instituţii medico-sanitare, povara financiară pe care a pus-o sedentarismul pe umerii societăţii constituie un mare motiv de îngrijorare. ● Australia - În această ţară, costurile medicale generate de sedentarism se ridică anual la aproximativ 377 de milioane de dolari. ● Canada - Potrivit Federaţiei Mondiale de Cardiologie, pe parcursul unui singur an, Canada a cheltuit peste 2 miliarde de dolari pentru tratarea unor afecţiuni „cauzate de sedentarism“. ● Statele Unite - Pe parcursul anului 2000, Statele Unite au cheltuit astronomica cifră de 76 de miliarde de dolari pentru tratarea unor afecţiuni legate de lipsa mişcării. Copiii au nevoie de mişcare În urma studiilor recente s-a descoperit că un număr tot mai mare de copii nu fac cu regularitate mişcare. Totuşi, băieţii fac mai multă mişcare decât fetele. Se pare că, pe măsură ce cresc, copiii participă tot mai puţin la activităţi fizice. Prezentăm în continuare câteva dintre multiplele foloase pe care le pot trage copiii din activitatea fizică regulată: ● întărirea oaselor şi a ligamentelor şi dezvoltarea masei musculare ● prevenirea creşterii în greutate şi a obezităţii ● preîntâmpinarea problemelor legate de hipertensiune ● prevenirea diabetului de tip 2 ● creşterea respectului de sine şi prevenirea anxietăţii şi a stresului ● prevenirea sedentarismului la vârsta adultă Vârstnici mai sănătoşi S-a spus că odată cu înaintarea în vârstă cresc şi foloasele unui program de exerciţii fizice. Cu toate acestea, de teama de a nu se răni sau de a se îmbolnăvi, mulţi vârstnici nu fac cu regularitate mişcare. E adevărat, cei aflaţi la vârsta senectuţii trebuie să consulte un medic înainte de a începe un program de exerciţii fizice. Totuşi, specialiştii sunt de părere că activitatea fizică poate îmbunătăţi considerabil calitatea vieţii la o vârstă înaintată. Iată câteva domenii în care exerciţiile fizice le pot aduce foloase celor în vârstă: ● agerime mintală ● mobilitate şi echilibru ● sănătate emoţională ● refacerea în urma unei boli sau a unui traumatism ● activitatea gastrointestinală şi hepatică ● metabolism ● sistem imunitar ● densitatea oaselor ● energie Faceţi suficientă mişcare? „Nu există şi nici nu va exista un medicament la fel de eficient pentru organism precum un program de exerciţii fizice.“ Cuvintele de mai sus au fost scrise în 1982 de dr. Walter Bortz II, profesor universitar la facultatea de medicină. În ultimii 23 de ani, numeroşi specialişti, precum şi instituţii medico-sanitare au citat aceste cuvinte în cărţi, reviste sau pagini web. După cât se pare, sfatul doctorului Bortz este şi în prezent la fel de valabil ca în 1982; continuă să fie respectat, fiind considerat corect şi util. Aşadar, ar trebui să ne întrebăm: Fac eu suficientă mişcare?Unii au tras o concluzie greşită, spunând că ei nu au nevoie de exerciţii fizice deoarece nu sunt supraponderali. E adevărat că persoanelor obeze şi supraponderale le este de mare folos să facă exerciţii fizice cu regularitate. Totuşi, chiar dacă nu sunteţi supraponderali, o intensificare a activităţilor fizice vă poate îmbunătăţi starea generală a sănătăţii şi poate contribui la prevenirea unor boli grave, precum anumite tipuri de cancer. De asemenea, studii recente arată că activitatea fizică reduce anxietatea şi chiar previne depresia. Adevărul este că, deşi suple, multe persoane suferă de stres mintal şi emoţional, de boli cardiovasculare, de diabet şi de alte afecţiuni care se agravează când cei în cauză nu fac suficientă mişcare. Totuşi, indiferent că sunteţi supraponderali sau nu, dacă duceţi o viaţă sedentară, ar fi bine să faceţi mai multă mişcare. Ce este sedentarismul? Cum puteţi afla dacă sunteţi suficient de activi din punct de vedere fizic? Părerile privitoare la ce înseamnă o viaţă sedentară sunt împărţite. Majoritatea specialiştilor însă sunt de acord asupra unor criterii generale. Potrivit unei explicaţii date de mai multe instituţii medico-sanitare, o persoană este sedentară dacă: 1) nu face exerciţii fizice sau nu participă la o formă de activitate fizică intensă cel puţin 30 de minute, de trei ori pe săptămână, 2) nu se deplasează în timpul unor activităţi recreative, 3) rareori merge pe jos mai mult de 100 m pe zi, 4) stă aşezată cea mai mare parte a zilei şi 5) are o slujbă care nu pretinde multă mişcare. Aşadar, faceţi suficientă mişcare? Dacă nu, puteţi începe chiar de azi. „Dar efectiv nu am timp“, aţi putea spune. Când vă treziţi dimineaţa, vă simţiţi prea obosiţi. Înainte de a vă începe activitatea de zi cu zi, abia dacă aveţi timp să vă pregătiţi şi să ajungeţi la locul de muncă. Apoi, după o zi lungă, nu vă vine să faceţi exerciţii şi, în plus, aveţi o groază de alte lucruri de făcut.Sau poate că vă număraţi printre cei care încep să facă exerciţii, dar după câteva zile se lasă păgubaşi pe motiv că se simt rău după aceea sau că exerciţiile sunt prea istovitoare. Alţii evită mişcarea deoarece cred că un bun program de menţinere a condiţiei fizice trebuie să cuprindă şedinţe extenuante de ridicare de greutăţi, alergări zilnice pe distanţe lungi şi exerciţii de stretching riguros controlate.La toate acestea se adaugă cheltuielile şi neajunsurile inerente. Cei ce fac jogging au nevoie de îmbrăcăminte şi încălţări adecvate. Pentru dezvoltarea forţei sunt necesare greutăţi sau aparate speciale. Mai mult, înscrierea la un club sportiv poate fi costisitoare, iar ca să ajungi la sala de gimnastică ai nevoie de timp. Totuşi, nici unul dintre aspectele menţionate mai sus nu ar trebui să vă împiedice să aveţi o viaţă activă din punct de vedere fizic şi să vă bucuraţi de foloasele acesteia. Fixaţi-vă obiective realiste Mai întâi de toate, dacă intenţionaţi să începeţi un program de exerciţii, fixaţi-vă obiective realiste. Începeţi cu şedinţe scurte şi treptat măriţi durata lor. De curând, oamenii de ştiinţă au recunoscut valoarea acestei metode, recomandându-le persoanelor sedentare să o aplice. Iată ce sfătuieşte, de exemplu, UC Berkeley Wellness Letter, un buletin pe teme legate de nutriţie, fitness şi combaterea stresului, publicat de Universitatea din California: „Măriţi zilnic durata exerciţiilor fizice cu câteva minute şi continuaţi până când ajungeţi la 30 de minute în majoritatea zilelor săptămânii, sau de preferat în fiecare zi“. În buletin se mai spune: „Nu trebuie să faceţi decât lucruri obişnuite, precum mersul pe jos sau urcatul scărilor, doar că trebuie să le faceţi mai des, mai mult şi/sau mai repede“.Începătorii ar trebui să se concentreze mai degrabă asupra regularităţii decât asupra intensităţii. Odată ce v-aţi dezvoltat forţa şi rezistenţa, puteţi mări şi intensitatea exerciţiilor. Aceasta se poate realiza prin includerea în şedinţele sportive a unor activităţi mai intense precum mersul vioi, joggingul, urcatul scărilor sau ciclismul. În cele din urmă, pentru a avea un program bine închegat de menţinere a condiţiei fizice, puteţi face şi câteva ridicări de greutăţi şi exerciţii de stretching. Mulţi specialişti însă nu mai aplică la exerciţiile fizice zicala „Fără durere, nu câştigi nimic“. Prin urmare, pentru a reduce riscul traumatismelor, al epuizării şi al descurajării, care duc adesea la abandon, faceţi exerciţii care să nu vă extenueze. Importanţa regularităţii Celor ce spun că nu au niciodată timp pentru mişcare le-ar prinde bine o recomandare făcută de Wellness Letter: „Şedinţele scurte de exerciţii efectuate pe parcursul zilei aduc multe beneficii. Cu alte cuvinte, trei şedinţe de câte 10 minute pot fi aproape la fel de folositoare ca şi o şedinţă de 30 de minute“. Prin urmare, ca să tragi foloase substanţiale, nu trebuie neapărat să faci şedinţe lungi de exerciţii intense. Potrivit lucrării The Journal of the American Medical Association, cercetătorii au descoperit că „exerciţiile fizice uşoare sau moderate, precum şi cele intense, pot contribui la diminuarea riscului de boală coronariană“.Regularitatea însă este o necesitate. Ţinând cont de acest lucru, ar fi bine să aruncaţi o privire în calendar şi să stabiliţi data şi ora la care să faceţi mişcare. După ce veţi efectua exerciţii cu regularitate câteva săptămâni la rând, veţi descoperi că acestea au devenit o parte integrantă a vieţii. Odată ce veţi observa efectele lor asupra sănătăţii, s-ar putea chiar să fiţi nerăbdători să începeţi următoarea şedinţă. O viaţă activă înseamnă o viaţă mai bună Deşi e adevărat că până şi 30 de minute de activitate fizică pe zi pot avea efecte pozitive asupra sănătăţii, potrivit sfaturilor medicale de dată recentă, cu cât facem mai multă mişcare, cu atât foloasele vor fi mai mari. În prezent se recomandă ca, pentru menţinerea unei sănătăţi optime a sistemului cardiovascular, să ajungem la 60 de minute de activitate fizică pe zi. Din nou, aceasta se poate realiza prin efectuarea mai multor şedinţe scurte pe parcursul întregii zile. În revista medicală Canadian Family Physician se precizează că „recomandările actuale accentuează necesitatea de a efectua într-o anumită zi în total 60 de minute de exerciţii. Pentru a trage foloase, se pare că nu contează în câte şedinţe sunt împărţite acestea“. Revista adaugă: „Deşi mai multe studii au demonstrat că activitatea fizică intensă contribuie la scăderea mortalităţii, în prezent se pune accentul pe activitatea fizică moderată“.Ideea de bază este următoarea: corpul a fost proiectat pentru a se mişca şi pentru a efectua cu regularitate activităţi fizice. Un stil de viaţă sedentar dăunează sănătăţii. Şi nu există medicament, vitamină, aliment sau procedură chirurgicală care să înlocuiască nevoia de mişcare. De asemenea, cu toţii trebuie să recunoaştem că un program adecvat de exerciţii  indiferent de durata sau de intensitatea lor  cere timp. Aşa cum ne facem timp pentru a mânca şi a dormi, e important să ne facem timp şi pentru mişcare. Aceasta pretinde autodisciplină şi o bună organizare.Nu există un program de exerciţii care să nu necesite efort. Cu toate acestea, sacrificiile pe care le facem pentru a ne menţine activi din punct de vedere fizic şi neajunsurile inerente sunt nesemnificative în comparaţie cu pericolele ce ne ameninţă viaţa dacă suntem sedentari. Aşadar, faceţi mişcare, transpiraţi din când în când, folosiţi-vă muşchii! V-aţi putea bucura de o sănătate mai bună şi de o viaţă mai lungă! Activităţi fizice de intensitate sporită Deşi o intensificare moderată a activităţii fizice zilnice poate avea efecte semnificative asupra sănătăţii, cercetătorii spun că rezultate şi mai bune se obţin în urma activităţilor fizice mai intense. Prezentăm în continuare câteva opţiuni. Specialiştii recomandă consultarea medicului înainte de începerea unui program de exerciţii intense. ● Mersul vioi: Numit şi mers rapid, acesta este o modalitate mai convenabilă de a face mişcare. Nu aveţi nevoie decât de un drum şi de încălţări comode. Faceţi paşi mari şi mergeţi într-un ritm mai rapid decât cel al unei plimbări obişnuite. Încercaţi să atingeţi o viteză de aproximativ 4–9 km pe oră. ● Joggingul: Acesta este o alergare într-un ritm lent. Joggingul este considerat cea mai eficientă modalitate de a menţine sănătatea sistemului cardiovascular. Cu toate acestea, din cauza impactului mai puternic pe care îl are asupra organismului, riscul apariţiei leziunilor musculare şi articulare este mai mare. Iată de ce cei care practică joggingul sunt îndemnaţi să folosească încălţări adecvate, să facă exerciţii de stretching şi să fie moderaţi. ● Ciclismul: Dacă aveţi o bicicletă, puteţi participa la o formă foarte eficientă de activitate fizică. În timpul mersului cu bicicleta se ard 700 de calorii pe oră. Asemenea mersului pe jos şi a joggingului, ciclismul se practică adesea pe stradă. Din acest motiv, trebuie să fiţi atenţi în timp ce pedalaţi, luându-vă toate măsurile de precauţie împotriva accidentelor. ● Înotul: Înotul solicită grupele musculare principale ale corpului. În plus, acest sport contribuie la păstrarea flexibilităţii articulaţiilor şi poate aduce aceleaşi foloase sistemului cardiovascular ca şi joggingul. Întrucât nu are un impact atât de puternic asupra corpului, e recomandat bolnavilor de artrită, celor cu afecţiuni ale spatelui, persoanelor supraponderale şi femeilor însărcinate. Atenţie însă: nu înotaţi singuri. ● Săritul pe plasa elastică: Pentru acest exerciţiu aerobic e necesară o plasă elastică mică. Cei ce recomandă acest sport susţin că îmbunătăţeşte capacitatea inimii şi a plămânilor, circulaţia sanguină şi limfatică, tonusul muscular, coordonarea şi echilibrul. Ridicarea de greutăţi şi stretchingul Oamenii de ştiinţă au concluzionat de curând că un program echilibrat de fitness ar trebui să cuprindă dezvoltarea forţei, de exemplu prin ridicarea de greutăţi. Efectuate în mod corespunzător, aceste exerciţii măresc nu numai masa musculară, ci şi densitatea oaselor. De asemenea, ele contribuie la eliminarea grăsimii din organism.În plus, pentru îmbunătăţirea flexibilităţii şi a circulaţiei sanguine, mulţi specialişti recomandă stretchingul. Prin aceste exerciţii se poate atinge o mobilitate articulară maximă.Totuşi, pentru a evita accidentările, atât ridicarea de greutăţi, cât şi stretchingul trebuie efectuate corect. Ar fi bine să învăţaţi câteva tehnici elementare citind materiale demne de încredere sau consultând medicul. Mişcarea şi mintea Oamenii de ştiinţă au descoperit că activitatea fizică intensă poate influenţa secreţia mai multor mediatori chimici ai creierului, precum dopamina, norepinefrina şi serotonina. Această descoperire ar putea explica buna dispoziţie a multora după ce fac exerciţii fizice. Potrivit unor studii, oamenii care fac cu regularitate mişcare sunt mai puţin predispuşi la depresie decât cei sedentari. Deşi unele dintre aceste studii nu sunt concludente, numeroşi medici recomandă mişcarea ca modalitate de reducere a stresului şi a anxietăţii. Activităţi zilnice care pot îmbunătăţi sănătatea Potrivit studiilor recente, oamenii sedentari pot trage foloase dacă pur şi simplu desfăşoară mai des activităţi cotidiene care pretind efort fizic moderat. Iată câteva exemple: ● Urcaţi scările în loc să luaţi liftul sau coborâţi din lift la un etaj inferior, iar apoi urcaţi pe scări. ● Dacă folosiţi mijloacele de transport în comun, coborâţi cu câteva staţii mai devreme şi parcurgeţi pe jos restul distanţei. ● Când călătoriţi cu automobilul, faceţi-vă obiceiul de a parca mai departe de locul unde vreţi să ajungeţi. Dacă staţionaţi într-o parcare supraetajată, opriţi la un nivel de la care să urcaţi scările. ● Plimbaţi-vă în timp ce purtaţi discuţii. Puteţi conversa cu prietenii sau cu membrii familiei şi dacă nu staţi jos. ● Dacă locul de muncă vă obligă să fiţi sedentari, găsiţi ocazii de a lucra în picioare şi de a vă mişca ori de câte ori este posibil. Beţi suficientă apă? Aportul insuficient de apă în timpul efectuării exerciţiilor fizice poate avea efecte dăunătoare: poate să cauzeze oboseală, să diminueze capacităţile coordinative şi să favorizeze apariţia crampelor musculare. Când facem mişcare, transpirăm mai abundent, iar asta poate duce la scăderea volumului sanguin. Dacă nu ne refacem necesarul de apă eliminată prin transpiraţie, inima trebuie să lucreze din greu ca să pună în circulaţie sângele. Pentru evitarea deshidratării, se recomandă să beţi apă înaintea, în timpul şi în urma şedinţei de exerciţii fizice. Preţuiţi-vă corpul - E un dar de la Dumnezeu Biblia ne îndeamnă să avem un respect profund faţă de corpul uman şi faţă de darul vieţii. Regele David al Israelului antic a scris: „M-ai făcut într-un mod înfricoşător şi admirabil“ (Psalmul 139:14). Asemenea lui David, adevăraţii creştini apreciază din toată inimă darul vieţii. Ei sunt de părere că a-şi îngriji în mod corespunzător corpul este o responsabilitate serioasă.În urmă cu aproape 2000 de ani, Dumnezeu l-a inspirat pe apostolul Pavel să scrie următoarele: „Exerciţiul fizic este util în mică măsură, dar devoţiunea sfântă este utilă pentru toate lucrurile, deoarece ea are promisiunea vieţii prezente şi a celei care trebuie să vină“ (1 Timotei 4:8). Cuvintele lui Pavel arată că, deşi reale, foloasele pe care le aduce mişcarea nu sunt la fel de valoroase ca foloasele de durată ce decurg din prietenia cu Dumnezeu. Prin urmare, adevăraţii creştini se străduiesc să fie echilibraţi în ce priveşte dobândirea unei bune sănătăţi, nepermiţând ca „exerciţiul fizic“ să ocupe un loc mai important decât închinarea la Dumnezeu. Creştinii sunt conştienţi că, dacă vor avea o sănătate mai bună, îşi vor putea manifesta iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni într-un mod mai activ. Alături de o alimentaţie sănătoasă şi de odihnă, efectuarea unor activităţi fizice poate aduce foloase sănătăţii. Adevăraţii creştini se străduiesc să aibă bune obiceiuri în acest sens, preţuindu-şi astfel corpul ca pe un dar de la Dumnezeu.