O noua epidemie mondiala - Cand ?

Ar putea lovi din nou? Desi de modă veche, lumea aceea avea farmecul ei. În Occident, de pildă, era vremea trăsurilor, a jobenelor şi a fustelor cu trenă. Dar era şi o epocă înfricoşătoare în care se simţea ameninţarea morţii. Despre ce este vorba?Nu ne referim aici la război, deşi războiul era în toi, ci la cel mai devastator flagel din istoria omenirii: gripa spaniolă din anii 1918–1919.Întrucât nu existau tratamente eficiente, numărul victimelor era uriaş. Milioane de oameni sănătoşi, în floarea vârstei, se stingeau într-o clipă. Cadavrele se adunau mai repede decât puteau fi îngropate. În unele zone, oraşe şi sate întregi au dispărut de pe faţa pământului. Toate acestea s-au petrecut cu mai bine de 85 de ani în urmă. Ştim astăzi ce a cauzat această boală? Ar putea lovi din nou? Dacă da, ne putem feri de ea?Dar mai există un aspect interesant al acestei probleme. Ştiaţi că Biblia a vorbit cu mult timp în urmă despre epidemiile ce s-au abătut asupra omenirii în timpurile noastre (Luca 21:11; Revelaţia 6:8)? A împlinit gripa spaniolă o parte din profeţia biblică? La această întrebare şi la multe altele se va răspunde în articolele ce urmează. Cea mai îngrozitoare plagă din istorie In Octombrie 1918, Primul Război Mondial era în toi. Deşi sfârşitul ostilităţilor era aproape, presa nu avea încă libertate de exprimare. Nefiind implicată în război, Spania a putut da publicităţii ştirea potrivit căreia un număr îngrijorător de mare de civili din multe zone ale globului se îmbolnăveau şi mureau. Aşa a ajuns boala să rămână în istorie sub numele de gripa spaniolă. Pandemia a început în martie 1918. Mulţi cercetători afirmă că a izbucnit în statul Kansas (SUA). De acolo, se pare că soldaţii americani au dus boala în Franţa. După o serie de decese neaşteptate, în iulie 1918 răul părea că trecuse. Medicii nici nu bănuiau că pandemia se pregătea să revină în forţă. La 11 noiembrie 1918, când Primul Război Mondial s-a încheiat, lumea era în culmea fericirii. Ironia este însă că tot atunci a izbucnit şi epidemia. Era un ucigaş de temut, ocupând mereu prima pagină a ziarelor de pe mapamond. Puţini dintre martorii acelor vremuri nu i-au căzut victimă. Teama domnea pretutindeni. Un specialist a afirmat: „În 1918, speranţa de viaţă scăzuse în Statele Unite cu mai bine de 10 ani“. În ce fel s-a deosebit această epidemie de altele? O epidemie neobişnuită Spre deosebire de celelalte epidemii, ea a lovit cu repeziciune. În ce sens? Într-o carte recent apărută, The Great Influenza, John M. Barry a citat un document în care se spunea: „În Rio de Janeiro, un bărbat a cerut o informaţie unui student la medicină pe nume Ciro Viera Da Cunha, care aştepta tramvaiul. Bărbatul avea o voce perfect normală. În clipa următoare, s-a prăbuşit şi a murit. În Cape Town (Africa de Sud), când Charles Lewis a luat tramvaiul spre casă, care se afla la vreo 5 km distanţă, taxatorul s-a prăbuşit şi a murit. Pe parcursul călătoriei, alţi şase oameni din tramvai au murit, inclusiv vatmanul“. Toţi fuseseră răpuşi de gripă. Un aspect deosebit pe care boala l-a adus cu sine a fost teama, teama de necunoscut. Ştiinţa nu cunoştea cauza acestei boli şi nici modul ei de răspândire. S-au luat măsuri privind sănătatea publică: oraşele-port au fost puse în carantină, iar cinematografele, bisericile şi alte locuri publice au fost închise. În San Francisco, California (SUA) autorităţile au ordonat ca populaţia să poarte măşti de tifon. Cine nu purta mască era amendat sau trimis la închisoare. Dar se pare că nimic nu mergea. Măsurile erau ineficiente şi tardive. Exista şi temerea că gripa nu-şi alege victimele. Din motive încă necunoscute, pandemia din 1918 nu i-a lovit mai întâi pe bătrâni, ci pe tinerii sănătoşi. Majoritatea celor ce au murit de gripă spaniolă aveau între 20 şi 40 de ani. În plus, această epidemie a cuprins întreaga lume. A ajuns până şi pe insulele tropicale! La 7 noiembrie 1918, gripa a fost dusă cu vaporul pe Insulele Samoa de Vest (cunoscute acum drept Samoa). În două luni, circa 20% din cele 38 302 persoane au murit. Marile ţări ale lumii au fost crunt lovite de acest flagel! Un alt aspect este amploarea acestui flagel. De pildă, boala a lovit la început în Philadelphia, Pennsylvania (SUA), unde a făcut prăpăd. Pe la mijlocul lunii octombrie 1918, nu mai erau sicrie. „Un lucrător a spus că ar fi putut vinde 5 000 de coşciuge în două ore, dacă le-ar fi avut. Uneori, în morga oraşului erau de zece ori mai multe cadavre decât coşciuge“, spune istoricul Alfred W. Crosby. Nici o pandemie din istorie nu a secerat atâtea vieţi într-un timp atât de scurt. Deşi se spune că ar fi fost 21 de milioane de victime, unii specialişti consideră că numărul a fost mult mai mare. Epidemiologi din zilele noastre sunt de părere că cifra se ridica, cel mai probabil, la 50 de milioane de morţi, dacă nu chiar la 100 de milioane. Domnul Barry, menţionat anterior, afirmă: „Gripa a ucis mai mulţi oameni într-un an decât a ucis ciuma neagră, din Evul Mediu, într-un veac; ea a curmat viaţa mai multor oameni în 24 de săptămâni, decât a curmat SIDA în 24 de ani“. Incredibil! Gripa spaniolă a ucis într-un an mai mulţi americani decât au murit în ambele războaie mondiale. Scriitoarea Gina Kolata explică: „Dacă o asemenea epidemie ar lovi din nou, iar procentul celor morţi ar fi acelaşi [cu cel al victimelor gripei spaniole], ar muri 1,5 milioane de americani. Această cifră este mai mare decât numărul celor ce mor anual de boli de inimă, cancer, accidente vasculare cerebrale, boli pulmonare cronice, SIDA şi Alzheimer la un loc“. În concluzie, gripa spaniolă a fost cea mai devastatoare pandemie din istoria omenirii. Ce a făcut ştiinţa? Ştiinţa s-a dovedit neputincioasă Se pare că la începutul Primului Război Mondial ştiinţa a făcut paşi uriaşi în combaterea bolilor. Chiar şi pe parcursul războiului medicii s-au lăudat cu succesul lor în reducerea efectelor bolilor infecţioase. În acea vreme, The Ladies Home Journal a declarat că în casele americanilor nu mai era nevoie de camere de priveghi, sugerând ca acele încăperi să fie numite living rooms (camere pentru cei vii). Dar apoi a apărut gripa spaniolă, iar medicina aproape că s-a dovedit neputincioasă. Crosby scrie: „Medicii din 1918 au fost martorii celui mai mare eşec al medicinii din secolul al XX-lea, ba chiar al medicinii din toate timpurile dacă luăm în calcul numărul enorm de morţi“. Şi, ca vina să nu cadă numai asupra medicilor, Barry face următoarea remarcă: „Medicii au înţeles cât de mare era ameninţarea, ştiau cum să vindece pneumoniile bacteriene secundare şi au oferit sfaturi privind sănătatea publică, sfaturi care ar fi putut salva vieţile a zeci de mii de americani. Dar politicienii le-au ignorat“. Acum, la mai bine de 85 de ani de la acea cumplită pandemie, ce ştim despre ea? Care a fost cauza izbucnirii ei? Ar putea lovi din nou? Dacă da, putem izbândi în lupta împotriva ei? Unele răspunsuri ar putea să vă surprindă. Ce ştim acum despre gripă Suntem în anul 1997. Un om de ştiinţă se află în sătucul Brevig, locuit de eschimoşi. Stă pe tundra îngheţată din Peninsula Seward (Alaska), având în faţă trupul exhumat al unei tinere, pe care, ajutat de patru eschimoşi, l-a scos din permafrost. E o victimă a gripei din 1918, şi de atunci zace îngheţată în acest loc. La ce poate ajuta examinarea cadavrului? Oamenii de ştiinţă speră că agentul care a cauzat gripa este încă în plămânii tinerei şi că, prin tehnici avansate de genetică, îl pot izola şi identifica. De ce le-ar fi de folos aceste informaţii? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să aflăm mai întâi cum acţionează virusurile şi de ce sunt atât de periculoase. Un virus ce poate fi mortal În prezent se ştie că gripa este provocată de un virus şi că se poate transmite prin secreţiile respiratorii eliberate prin tuse, strănut şi vorbit. E prezent pretutindeni, chiar şi la Tropice, unde este activ pe tot parcursul anului. În Emisfera nordică, sezonul gripal ţine din noiembrie până în martie, iar în Emisfera sudică, din aprilie până în septembrie.Dintre toate virusurile, virusul gripal de tip A este cel mai periculos. În comparaţie cu alte virusuri, este mic. Are, în general, formă sferică şi prezintă protuberanţe. Când infectează o celulă umană, se reproduce uluitor de repede. În circa zece ore, din celula infectată sunt eliberate între 100 000 şi 1 000 000 de „cópii“ ale virusului gripal. Caracteristica de temut a acestui organism simplu este capacitatea de a se transforma rapid. Deoarece virusul se reproduce foarte repede (mult mai repede decât virusul HIV), „copiile“ nu sunt exacte. Unele sunt atât de diferite, încât sistemul imunitar nu le poate identifica. De aceea avem de luptat în fiecare an cu alte virusuri, care prezintă noi antigene  substanţe care ne testează imunitatea. Dacă antigenul se schimbă în mod semnificativ, sistemul imunitar luptă cu greu şi există riscul unei pandemii.Virusurile gripale infectează şi animalele, ceea ce poate avea consecinţe grave asupra oamenilor. Se crede că porcul poate fi gazda virusurilor care infectează păsări, de exemplu puii de găină sau raţele, dar şi a virusurilor care infectează omul. Aşadar, dacă un porc este infectat cu ambele tipuri de virus  unul care infectează animalele şi altul, omul , din combinarea genelor celor două tulpini poate rezulta o tulpină nouă de virus gripal la care omul nu are imunitate. Unii sunt de părere că în fermele de pui şi porci în preajma cărora locuiesc oamenii — caz des întâlnit în Asia  pot apărea noi tulpini de virusuri gripale. De ce a devenit atât de virulent? Din ce cauză s-a transformat virusul gripal din 1918–1919 într-o pneumonie gravă ce a secerat vieţile atâtor tineri? Deşi nici un virus din acea vreme nu a supravieţuit până astăzi, oamenii de ştiinţă au sperat că vor găsi totuşi un specimen îngheţat, că vor putea să izoleze ARN intact şi să afle de ce această tulpină de virus a făcut atâtea victime. Iar eforturile lor n-au fost cu totul zadarnice!Folosindu-se de specimenul îngheţat găsit în Alaska, despre care s-a vorbit la începutul articolului, o echipă de oameni de ştiinţă au identificat şi au secvenţializat majoritatea genelor virusului gripal din perioada 1918–1919. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă nu au aflat încă de ce a ucis gripa atâţia oameni. Se pare că această tulpină se înrudea cu o tulpină a virusului gripal care a infectat porcii şi păsările. Ar putea lovi din nou? Potrivit opiniei multor specialişti, nu se pune problema dacă un virus gripal la fel de virulent va lovi din nou, ci când şi cum va lovi el. De fapt, unii se aşteaptă la o epidemie de gripă o dată la aproximativ 11 ani şi la izbucnirea unui tip foarte periculos de gripă o dată la aproximativ 30 de ani. Potrivit acestor estimări, omenirea este în pragul unei noi pandemii.Revista medicală Vaccine preciza într-un număr din anul 2003: „Au trecut 35 de ani de la ultima pandemie de gripă, iar cel mai lung interval înregistrat între pandemii este de 39 de ani“. Articolul continua: „Virusul ce cauzează pandemia ar putea apărea în China sau într-o ţară vecină ei şi ar putea conţine antigene de suprafaţă sau elemente virulente provenite de la virusurile de origine animală“. Iată ce previziune făcea articolul din Vaccine cu privire la virus: „Se va răspândi cu repeziciune pretutindeni pe glob. Vor veni câteva valuri de infecţii gripale. Rata morbidităţii şi cea a mortalităţii vor fi foarte ridicate în rândul tuturor categoriilor de vârstă. Toate ţările vor suferi grav pe plan economic şi social. Nici măcar sistemele de sănătate din cele mai dezvoltate ţări nu vor putea ţine pasul cu cererea de servicii medicale“. Cât de mare este ameninţarea? John M. Barry, autorul cărţii The Great Influenza, ne răspunde astfel: „Un terorist care deţine o armă nucleară este coşmarul oricărui politician. La fel ar trebui să fie şi o nouă pandemie de gripă“. Ce tratamente există? Poate vă întrebaţi: „Dar nu dispunem noi azi de tratamente eficiente?“ Răspunsul la această întrebare are o parte bună şi una rea. Partea bună este că antibioticele pot reduce rata mortalităţii în cazul pneumoniilor bacteriene secundare, iar anumite medicamente pot lupta cu succes împotriva unor tulpini de virusuri gripale. În plus, vaccinurile pot avea sorţi de izbândă împotriva unui virus gripal, dacă îi sunt identificate corect tulpinile şi dacă sunt produse la timp. Care este partea rea? De la gripa porcină din 1976 şi până la criza de vaccinuri antigripale din 2004, istoria vaccinării n-a fost la înălţimea aşteptărilor. Deşi de la Primul Război Mondial încoace medicina a înregistrat mari progrese, medicii n-au găsit nici o armă împotriva unui virus puternic.O întrebare încă ne frământă: S-ar putea repeta episodul din 1918–1919? Iată ce se afirmă într-un articol dat publicităţii de National Institute for Medical Research din Londra: „În unele privinţe, condiţiile de astăzi se aseamănă cu cele din 1918: Datorită dezvoltării transporturilor, se circulă mult în toată lumea; există câteva zone sfâşiate de război, cu probleme specifice: malnutriţie şi condiţii improprii de igienă; pe glob sunt şase miliarde şi jumătate de oameni, dintre care cei mai mulţi trăiesc la oraş în condiţii precare: fără canalizare corespunzătoare şi sisteme de evacuare a resturilor menajere“.Iată ce spune un respectat specialist american: „Cu fiecare an ce trece, suntem tot mai aproape de o nouă pandemie“. Înseamnă că viitorul e sumbru? Că nu mai există nici o speranţă? Nicidecum! Pandemiile  ce ne rezervă viitorul O seama de cercetători ai pandemiei gripale din 1918–1919 şi-au amintit de profeţiile biblice. De pildă, Gina Kolata scrie în cartea sa Flu The Story of the Great Influenza Pandemic of 1918 and the Search for the Virus that Caused It: „Ei au numit gripă plaga care a lovit omenirea în 1918, dar ea a fost ca nici o altă epidemie de gripă de până atunci. A fost mai degrabă o împlinire a unei profeţii biblice“. Spune într-adevăr Biblia ceva cu referire la această catastrofă? Da. Profeţiile biblice şi epidemiile Isus Cristos a fost întrebat de discipolii săi care este semnul „încheierii sistemului de lucruri“ (Matei 24:3). El le-a răspuns: „Un neam se va scula împotriva altui neam şi o împărăţie împotriva altei împărăţii. Pe alocuri vor fi mari cutremure de pământ, foamete şi epidemii“ (Luca 21:7, 10, 11, Cornilescu, 1996). Biblia mai prezice că în acest timp al sfârşitului, vor fi ‘plăgi mortale’.  Revelaţia 6:8. Epidemia de gripă spaniolă a izbucnit când se sfârşea Marele Război (1914–1918), numit mai târziu Primul Război Mondial. Această perioadă a marcat începutul împlinirii profeţiilor biblice referitoare la „ultimele zile“. Aceste profeţii vorbeau despre lipsuri foarte mari de alimente, cutremure puternice, creşterea nelegiuirii şi declinul accentuat al valorilor morale. Nu e de mirare că astăzi întâlnim la tot pasul aceste stări de lucruri.  Matei 24:3–14; 2 Timotei 3:1–5. Împlinirea profeţiilor despre „epidemii“ şi ‘plăgi mortale’ a însemnat teroare, sărăcie şi moarte. Potrivit revistei Microbes and Infection, „nimic nu ne încurajează să credem că nu se va mai înregistra altă pandemie în viitor. O asemenea catastrofă pare inevitabilă“. Ameninţarea încă există Revista Emerging Infectious Diseases din aprilie 2005 precizează: „Optimiştii şi-au închipuit că bolile infecţioase grave nu aveau să mai fie o ameninţare în timpurile noastre. . . . Dar ele au continuat să apară“. Revista Nature, din 8 iulie 2004, vorbeşte despre urmările acestei situaţii: „Circa 15 milioane . . . dintre decesele înregistrate anual în lume se pare că sunt asociate cu bolile infecţioase“.„SIDA i-a făcut pe oameni să se gândească din nou la iminenţa bolilor infecţioase şi la consecinţele lor“, mai explică Nature. „Se preconizează că între anii 2000 şi 2020, în cele 45 de ţări grav afectate de SIDA, vor muri prematur 68 de milioane de oameni“, precizează UNAIDS, un program privind SIDA, sponsorizat de organizaţia Naţiunilor Unite şi de alte grupări. În ultimii 25 de ani, SIDA s-a dovedit cea mai necruţătoare plagă care s-a abătut vreodată asupra omenirii, secerând peste 20 de milioane de vieţi. Însă într-un an şi ceva, gripa spaniolă a răpus milioane de oameni! Potrivit unor avertismente lansate în repetate rânduri, omenirea va fi în curând lovită de o formă gravă de gripă, căreia nu este pregătită să-i facă faţă.În 19 mai 2005, Reuters Alert Net a avertizat asupra apariţiei de noi virusuri gripale, adăugând că „riscul apariţiei unei pandemii creşte“. Cu o zi înainte, The Wall Street Journal spusese: „Virusul gripei aviare, care acum face victime în Asia, este H5N1 şi a fost detectat în 1997 în pieţele de pui din Hong Kong. Este neobişnuit de virulent: ucide 80% dintre purtători“. S-a spus că virusul îi poate infecta pe oamenii care vin în contact cu animalele infectate. Viitorul: sumbru sau luminos? Viitorul nu prea pare promiţător. Când Isus Cristos a prezis că în ultimele zile vor fi epidemii, el a arătat că există motive de îngrijorare. Cu toate acestea, Biblia ne dă o speranţă. De exemplu, Dumnezeu i-a făcut o promisiune lui Noe şi familiei sale înainte de potopul care s-a abătut asupra întregii omeniri. El l-a avertizat pe Noe asupra apropiatei distrugeri şi l-a învăţat să-şi construiască o arcă, unde şi el şi alţii se puteau refugia (Geneza 6:13, 14; 7:1). Apostolul Petru a explicat că „răbdarea lui Dumnezeu aştepta în zilele lui Noe, în timp ce se construia arca“, şi că, după ce arca a fost terminată, cei care aveau să rămână în viaţă ‘au fost transportaţi în siguranţă prin apă’.  1 Petru 3:20.Isus Cristos, care a profeţit multe despre stările de lucruri pe care le vedem astăzi în jurul nostru, a dezvăluit că timpurile noastre se aseamănă cu cele în care a trăit Noe. Cei ce se încred în Dumnezeu aşa cum s-a încrezut Noe au perspectiva de a supravieţui unei mari distrugeri (Luca 17:26, 27). Apostolul Ioan a scris: „Lumea trece, şi dorinţa ei la fel, dar cine face voinţa lui Dumnezeu rămâne pentru totdeauna“.  1 Ioan 2:17. Sistemul actual va trece. De ce fel de viaţă se vor bucura supravieţuitorii? Apostolul Ioan a primit o viziune despre condiţiile minunate de trai care vor exista pe pământ sub guvernarea Regatului lui Dumnezeu: „El va locui cu ei, şi ei vor fi popoarele sale. Şi însuşi Dumnezeu va fi cu ei. Şi el va şterge orice lacrimă din ochii lor, şi moartea nu va mai fi; nici jale, nici strigăt, nici durere nu vor mai fi. Lucrurile anterioare au trecut“. Revelaţia 21:3, 4.Aşadar, nu fiţi pesimişti. Dacă îl veţi cunoaşte pe Dumnezeu şi veţi ajunge să vă încredeţi în el, veţi avea parte de un viitor luminos. Dumnezeu face o promisiune sigură: că în lumea nouă morţii vor fi readuşi la viaţă (Ioan 5:28, 29; Faptele 24:15). Iar epidemiile vor fi de domeniul trecutului. Într-o profeţie care-şi va găsi împlinirea în acea lume nouă, se spune: „Nici un locuitor nu zice: «Sunt bolnav!»“ Isaia 33:24.