Evanghelia dupa Matei - Capitolul 9 : 1 - 38

1 Atunci a urcat în barcă, a trecut pe celălalt mal şi s-a dus în oraşul său. 2 Şi iată că i-au adus un om paralizat, întins pe un pat. Văzându-le credinţa, Isus i-a zis paraliticului: „Curaj, copile! Păcatele îţi sunt iertate!“ 3 Şi iată că unii dintre scribi şi-au zis: „Omul acesta blasfemiază“. 4 Cunoscându-le gândurile, Isus a spus: „De ce gândiţi lucruri rele în inimile voastre? 5 De pildă, ce este mai uşor? Să zici: «Păcatele îţi sunt iertate» sau să zici: «Ridică-te şi umblă»? 6 Totuşi, ca să ştiţi că Fiul omului are autoritate pe pământ să ierte păcatele . . .“, i-a spus paraliticului: „Ridică-te, ia-ţi patul şi du-te acasă!“ 7 Şi el s-a ridicat şi a plecat acasă. 8 Văzând lucrul acesta, mulţimile au fost cuprinse de frică şi-l glorificau pe Dumnezeu, care le-a dat oamenilor o asemenea autoritate. 9 Apoi, plecând mai departe, Isus l-a văzut pe un om numit Matei, aşezat în locul unde se încasau impozite, şi i-a zis: „Urmează-mă!“ Atunci el s-a ridicat şi l-a urmat. 10 Mai târziu, în timp ce era întins la masă în casă, iată că au venit mulţi încasatori de impozite şi păcătoşi şi s-au întins la masă cu Isus şi cu discipolii săi. 11 Dar, când au văzut aceasta, fariseii le-au zis discipolilor săi: „De ce mănâncă învăţătorul vostru cu încasatorii de impozite şi cu păcătoşii?“ 12 Auzindu-i, el a zis: „Nu oamenii sănătoşi au nevoie de doctor, ci bolnavii. 13 Duceţi-vă şi învăţaţi ce înseamnă: «Îndurare vreau, nu jertfă!» Pentru că n-am venit să-i chem pe cei drepţi, ci pe cei păcătoşi“. 14 Atunci discipolii lui Ioan au venit la el şi au întrebat: „De ce noi şi fariseii obişnuim să postim, dar discipolii tăi nu postesc?“ 15 Isus le-a zis: „Au prietenii mirelui motiv să jelească atâta timp cât mirele este cu ei? Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei şi atunci vor posti. 16 Nimeni nu coase la un veşmânt vechi un petic de stofă nebăgat la apă, fiindcă peticul ar trage din veşmânt şi ruptura s-ar face mai rea. 17 Nici nu se pune vin nou în burdufuri vechi. Dacă se pune, burdufurile se sparg, vinul se varsă şi burdufurile se strică. Ci vinul nou se pune în burdufuri noi şi amândouă se păstrează“. 18 În timp ce le spunea aceste lucruri, iată că un conducător care se apropiase s-a plecat înaintea lui, zicând: „Fiica mea trebuie să fi murit deja, dar vino şi pune-ţi mâna peste ea şi va reveni la viaţă“. 19 Atunci Isus s-a ridicat şi l-a urmat şi, la fel, discipolii săi. 20 Şi iată că o femeie care de doisprezece ani suferea de o scurgere de sânge a venit pe la spate şi i-a atins franjurii veşmântului, 21 fiindcă îşi zicea: „Doar să-i ating veşmântul şi mă voi vindeca“. 22 Isus s-a întors şi, văzând-o, a zis: „Curaj, fiică! Credinţa ta te-a vindecat“. Şi din ceasul acela femeia s-a vindecat. 23 Când a intrat în casa conducătorului şi a văzut flautiştii şi mulţimea zgomotoasă, 24 Isus a zis: „Plecaţi de aici, căci fetiţa n-a murit, ci doarme!“ Atunci ei au început să râdă de el dispreţuitor. 25 Îndată ce mulţimea a fost scoasă afară, el a intrat şi a luat-o pe fetiţă de mână, iar ea s-a sculat. 26 Bineînţeles, vestea s-a răspândit în toată regiunea aceea. 27 Pe când Isus pleca de acolo, doi orbi l-au urmat, strigând şi zicând: „Îndură-te de noi, Fiul lui David!“ 28 După ce a intrat în casă, orbii au venit la el şi Isus i-a întrebat: „Credeţi că pot să fac lucrul acesta?“ Ei i-au răspuns: „Da, Doamne“. 29 Atunci el le-a atins ochii, zicând: „Să vi se facă după credinţa voastră“. 30 Şi ochii lor au început să vadă. Mai mult, Isus le-a poruncit cu tărie, zicând: „Vedeţi să nu afle nimeni despre aceasta“. 31 Dar ei, după ce au ieşit afară, au vorbit despre el în toată regiunea aceea. 32 Şi, pe când plecau ei, iată că i-au adus un om mut, demonizat. 33 După ce a fost scos demonul, mutul a vorbit. Iar mulţimile au rămas uimite şi au zis: „Niciodată nu s-a văzut aşa ceva în Israel!“ 34 Dar fariseii au zis: „Prin conducătorul demonilor scoate el demonii“. 35 Şi Isus a străbătut toate oraşele şi satele, predând în sinagogile lor, predicând vestea bună despre regat şi vindecând tot felul de boli şi tot felul de infirmităţi. 36 Văzând mulţimile, i s-a făcut milă de ele, pentru că erau jupuite şi aruncate încoace şi-ncolo ca nişte oi fără păstor. 37 Atunci le-a zis discipolilor săi: „Da, secerişul este mare, dar lucrătorii sunt puţini. 38 Rugaţi-l deci pe Stăpânul secerişului să scoată lucrători la secerişul său“.