A doua epistola a lui Pavel catre Tesaloniceni - Capitolul 2 : 1 - 17

1 Totuşi, fraţilor, în ce priveşte prezenţa Domnului nostru Isus Cristos şi strângerea noastră la el, vă rugăm 2 să nu vă lăsaţi repede clătinaţi în gândire, nici tulburaţi de nişte declaraţii inspirate, de vreun mesaj verbal sau de vreo scrisoare, despre care se spune că ar fi de la noi şi potrivit căreia ziua lui Iehova a venit. 3 Nimeni să nu vă amăgească în vreun fel, pentru că ea nu va veni până nu va veni mai întâi apostazia şi nu se va dezvălui omul nelegiuirii, fiul distrugerii. 4 El se împotriveşte şi se înalţă mai presus de oricine se numeşte „dumnezeu“ sau de orice obiect de închinare şi, astfel, se aşază în templul lui Dumnezeu, prezentându-se drept un dumnezeu. 5 Nu vă amintiţi că, pe când eram încă la voi, vă spuneam aceste lucruri? 6 Iar acum ştiţi ce îl opreşte să se dezvăluie la timpul lui potrivit. 7 Este adevărat că această nelegiuire, care este un mister, lucrează deja, dar numai până când ceea ce acum îl opreşte va fi înlăturat din cale. 8 Atunci, într-adevăr, se va dezvălui cel nelegiuit, pe care Domnul Isus îl va nimici cu spiritul gurii sale şi îl va reduce la nimic prin manifestarea prezenţei sale. 9 Dar prezenţa celui nelegiuit este prin lucrarea lui Satan, cu toate faptele de putere, cu semne şi minuni mincinoase, 10 cu nedreptate şi toate amăgirile pentru cei care pier, ca răsplată pentru că n-au primit iubirea adevărului ca să fie salvaţi. 11 De aceea, Dumnezeu permite să-i ajungă o lucrare de rătăcire, ca să creadă minciuna, 12 pentru ca toţi să fie judecaţi fiindcă n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nedreptate. 13 Totuşi, suntem datori să-i mulţumim neîncetat lui Dumnezeu pentru voi, fraţi iubiţi de Iehova, fiindcă Dumnezeu v-a ales de la început pentru salvare prin sfinţirea voastră cu spirit şi prin credinţa voastră în adevăr. 14 Tocmai la aceasta v-a chemat el prin vestea bună pe care o anunţăm noi: ca să câştigăm gloria Domnului nostru Isus Cristos. 15 Aşadar, fraţilor, rămâneţi neclintiţi şi ataşaţi de tradiţiile în care aţi fost învăţaţi fie printr-un mesaj verbal, fie printr-o scrisoare de la noi. 16 Mai mult decât atât, însuşi Domnul nostru Isus Cristos şi Dumnezeu, Tatăl nostru, care ne-a iubit şi ne-a dat o mângâiere veşnică şi o speranţă minunată prin bunătate nemeritată, 17 să vă mângâie inimile şi să vă întărească în orice faptă şi cuvânt bun!