Exodul - Capitolul 16 : 1 - 36

1 Mai târziu au plecat din Elim şi, în cele din urmă, întreaga adunare a fiilor lui Israel a ajuns în pustiul Sin, care se află între Elim şi Sinai, în a cincisprezecea zi a lunii a doua de la ieşirea lor din ţara Egiptului. 2 Întreaga adunare a fiilor lui Israel a început să murmure împotriva lui Moise şi a lui Aaron în pustiu. 3 Fiii lui Israel le spuneau: „Măcar de-am fi murit de mâna lui Iehova în ţara Egiptului, când stăteam lângă oalele cu carne, când mâncam pâine pe săturate, căci voi ne-aţi adus în pustiul acesta ca să omorâţi toată această congregaţie înfometând-o“. 4 Atunci Iehova i-a zis lui Moise: „Iată că fac să plouă pentru voi pâine din ceruri. Poporul să iasă şi fiecare să-şi strângă porţia zi de zi, pentru ca eu să-i pun la încercare şi să văd dacă vor umbla sau nu în legea mea. 5 În a şasea zi să pregătească ceea ce vor aduce înăuntru, iar aceasta să fie de două ori mai mult decât ceea ce vor strânge zi de zi“. 6 Şi Moise şi Aaron le-au spus tuturor fiilor lui Israel: „În seara aceasta veţi şti că Iehova este cel care v-a scos din ţara Egiptului. 7 Dimineaţă veţi vedea gloria lui Iehova, pentru că el a auzit murmurele voastre împotriva lui Iehova. Căci ce suntem noi de murmuraţi împotriva noastră?“ 8 Şi Moise a continuat: „Seara, Iehova vă va da să mâncaţi carne, iar dimineaţa pâine pe săturate, căci Iehova a auzit murmurele voastre, cu care murmuraţi împotriva lui. Căci ce suntem noi? Murmurele voastre nu sunt împotriva noastră, ci împotriva lui Iehova“. 9 Apoi Moise i-a zis lui Aaron: „Spune întregii adunări a fiilor lui Israel: «Prezentaţi-vă înaintea lui Iehova, fiindcă v-a auzit murmurele»“. 10 De îndată ce Aaron a vorbit întregii adunări a fiilor lui Israel, ei s-au întors cu faţa spre pustiu şi iată că gloria lui Iehova s-a arătat în nor. 11 Şi Iehova i-a vorbit iarăşi lui Moise, zicând: 12 „Am auzit murmurele fiilor lui Israel. Vorbeşte-le şi spune-le: «Între cele două seri o să mâncaţi carne, iar dimineaţă o să vă săturaţi cu pâine; şi veţi şti că eu sunt Iehova, Dumnezeul vostru»“. 13 Seara au venit prepeliţe şi au acoperit tabăra, iar dimineaţă se formase un strat de rouă în jurul taberei. 14 După un timp, stratul de rouă s-a ridicat şi iată că pe suprafaţa pustiului era ceva mărunt ca nişte grăunţe, mărunt ca bruma pe pământ. 15 Când fiii lui Israel au văzut aceasta, au început să-şi zică unul altuia: „Ce-i asta?“ Căci nu ştiau ce era. De aceea, Moise le-a spus: „Este pâinea pe care Iehova v-a dat-o ca hrană. 16 Iată cuvântul pe care l-a poruncit Iehova: «Strângeţi din ea, fiecare atât cât poate să mănânce. Să luaţi câte un omer de persoană, după numărul sufletelor pe care le are fiecare în cortul său»“. 17 Fiii lui Israel au făcut aşa şi au început s-o strângă; unii au strâns mult, iar alţii puţin. 18 Când o măsurau cu omerul, cel care adunase mult nu avea în plus, iar cel care adunase puţin nu ducea lipsă. Fiecare strângea atât cât putea să mănânce. 19 Atunci Moise le-a zis: „Nimeni să nu lase ceva din ea până dimineaţă“. 20 Dar n-au ascultat de Moise. Când unii au lăsat din ea până dimineaţă, a făcut viermi şi s-a stricat. De aceea, Moise s-a mâniat pe ei. 21 Astfel, dimineaţă de dimineaţă, fiecare strângea cât putea să mănânce. Când soarele începea să ardă, ea se topea. 22 În a şasea zi au strâns de două ori mai multă pâine, doi omeri de persoană. Toate căpeteniile adunării au venit şi i-au dat de ştire lui Moise. 23 Atunci el le-a zis: „Aşa a vorbit Iehova: Mâine se va ţine un sabat, un sabat sfânt pentru Iehova. Coaceţi ce aveţi de copt, fierbeţi ce aveţi de fiert şi puneţi deoparte tot ce rămâne, ca s-o păstraţi până dimineaţă“. 24 Şi ei au pus-o deoparte până dimineaţă, aşa cum poruncise Moise. Nu s-a stricat şi n-a făcut viermi. 25 Atunci Moise a zis: „Mâncaţi-o azi, fiindcă azi este un sabat pentru Iehova. Azi n-o veţi găsi pe câmp. 26 Şase zile să o strângeţi, dar a şaptea zi este un sabat. Atunci nu va fi“. 27 Totuşi, în a şaptea zi, unii din popor au ieşit să strângă, dar n-au găsit nimic. 28 Atunci Iehova i-a zis lui Moise: „Până când veţi refuza să respectaţi poruncile şi legile mele? 29 Să ştiţi că Iehova v-a dat sabatul. De aceea vă dă el în a şasea zi pâinea pentru două zile. Fiecare să rămână la locul lui. Nimeni să nu iasă în a şaptea zi din locul în care este“. 30 Şi poporul a început să ţină sabatul în a şaptea zi. 31 Casa lui Israel a numit-o „mană“. Era albă ca sămânţa de coriandru şi avea gust de turtă cu miere. 32 Atunci Moise a zis: „Iată cuvântul pe care l-a poruncit Iehova: «Umpleţi cu ea un omer şi păstraţi-o în toate generaţiile voastre, pentru ca ele să vadă ce fel de pâine v-am dat să mâncaţi în pustiu, când v-am scos din ţara Egiptului»“. 33 Astfel, Moise i-a zis lui Aaron: „Ia un urcior, pune în el un omer de mană şi aşază-l înaintea lui Iehova, ca să fie păstrată în toate generaţiile voastre“. 34 După cum îi poruncise Iehova lui Moise, Aaron a aşezat-o înaintea Mărturiei, ca să fie păstrată. 35 Şi fiii lui Israel au mâncat mană patruzeci de ani, până au ajuns într-o ţară locuită. Au mâncat mană până au ajuns la graniţa ţării Canaanului. 36 Un omer este a zecea parte dintr-o efă.