Exodul - Capitolul 22 : 1 - 31

1 Dacă un om fură un taur sau o oaie şi îl înjunghie sau îl vinde, să dea despăgubire cinci capete din cireadă pentru taur şi patru capete din turmă pentru oaie. 2 (Dacă un hoţ este prins în timp ce sparge o casă şi dacă este lovit şi moare, nu este vină de sânge pentru el. 3 Dar, dacă soarele a strălucit peste el, atunci este vină de sânge pentru el.) El trebuie să dea despăgubire. Dacă nu are nimic, să fie vândut pentru lucrurile pe care le-a furat. 4 Dacă ce a fost furat, fie taur, fie măgar, fie oaie, este găsit viu în mâna lui, să dea o despăgubire dublă. 5 Dacă un om face stricăciuni într-un ogor sau într-o vie lăsându-şi animalele de povară să pască pe ogorul altuia, să dea ca despăgubire ce e mai bun din ogorul lui şi ce e mai bun din via lui. 6 Dacă izbucneşte un foc şi cuprinde spinii şi dacă sunt mistuiţi snopii sau holda sau ogorul, cel care a aprins focul să dea negreşit despăgubire pentru ceea ce a ars. 7 Dacă un om îi dă semenului său bani sau obiecte spre păstrare, iar acestea sunt furate din casa acelui om, dacă hoţul este găsit, să dea o despăgubire dublă. 8 Dacă hoţul nu este găsit, proprietarul casei să fie adus înaintea adevăratului Dumnezeu, ca să se vadă dacă nu cumva el a pus mâna pe bunurile semenului său. 9 Dacă are loc o încălcare a legii cu privire la un taur, la un măgar, la o oaie, la un veşmânt sau la vreun lucru pierdut despre care cineva spune: «Acesta este al meu!», cazul celor doi să ajungă înaintea adevăratului Dumnezeu. Cel pe care Dumnezeu îl va declara vinovat să-i dea semenului său o despăgubire dublă. 10 Dacă un om îi dă în pază semenului său un măgar, un taur, o oaie sau alt animal, iar acesta moare, se schilodeşte sau este luat când nu vede nimeni, 11 să se facă un jurământ înaintea lui Iehova între cei doi că el n-a pus mâna pe bunurile semenului său. Proprietarul acestora să-l accepte, iar celălalt să nu dea despăgubire. 12 Dar, dacă i-au fost într-adevăr furate, atunci el să-i dea despăgubire proprietarului. 13 Dacă animalul a fost sfâşiat de o fiară, să-l aducă drept dovadă. Pentru ceea ce a sfâşiat o fiară nu trebuie să dea despăgubire. 14 Însă, dacă cineva împrumută de la semenul său un animal şi acesta se schilodeşte sau moare când proprietarul lui nu este de faţă, el trebuie să dea despăgubire. 15 Dacă proprietarul lui este de faţă, nu trebuie să dea despăgubire. Dacă animalul este închiriat, paguba va intra în preţul de închiriere. 16 Dacă un om seduce o fecioară care nu este logodită şi se culcă cu ea, trebuie s-o ia de soţie în schimbul preţului de mireasă. 17 Dacă tatăl ei refuză categoric să i-o dea, atunci bărbatul trebuie să plătească banii corespunzători preţului de mireasă pentru fecioare. 18 Să nu laşi în viaţă o vrăjitoare. 19 Cine se culcă cu un animal să fie omorât. 20 Cine aduce jertfe altor dumnezei şi nu doar lui Iehova să fie nimicit. 21 Să nu te porţi rău cu locuitorul străin şi să nu-l asupreşti, fiindcă şi voi aţi fost locuitori străini în ţara Egiptului. 22 Să nu asupriţi pe văduvă sau pe orfanul de tată. 23 Dacă îl vei asupri şi va striga către mine, îi voi auzi negreşit strigătul. 24 Mă voi aprinde de mânie şi vă voi omorî cu sabia, iar soţiile voastre vor ajunge văduve şi fiii voştri orfani de tată. 25 Dacă îi împrumuţi bani poporului meu, celui năpăstuit de lângă tine, să nu fii ca un cămătar pentru el. Să nu-i ceri dobândă. 26 Dacă vei lua ca zălog veşmântul semenului tău, să i-l înapoiezi la apusul soarelui, 27 pentru că este singura lui învelitoare. Este mantia pentru pielea lui. În ce se va culca? El va striga către mine, iar eu voi auzi, pentru că sunt îndurător. 28 Să nu-l blestemi pe Dumnezeu şi să nu blestemi o căpetenie din poporul tău. 29 Să nu dai cu reţinere din belşugul recoltei tale şi din preaplinul teascului tău. Pe întâiul născut dintre fiii tăi să mi-l dai mie. 30 Iată ce să faci cu viţelul şi cu mielul tău: să rămână şapte zile cu mama lui, iar în a opta zi să mi-l dai mie. 31 Să-mi fiţi oameni sfinţi. Să nu mâncaţi carne care a fost sfâşiată pe câmp de o fiară. S-o aruncaţi la câini.