Capitolul IX - Familiile monoparentale pot fi reuşite !

Familile monoparentale au fost numite „tipul de familie cu cea mai rapidă răspândire“ în Statele Unite. În multe alte ţări situaţia este asemănătoare. Un număr record de divorţuri, abandonuri, separări şi naşteri nelegitime a avut consecinţe serioase pentru milioane de părinţi şi copii.„Sunt văduvă cu doi copii şi am 28 de ani“, scria o mamă fără partener. „Sunt foarte deprimată, deoarece nu vreau să-mi cresc copiii fără tată. Se pare că nimănui nu îi mai pasă de mine. Copiii mă văd adesea plângând, fapt care îi întristează.“ În afara faptului că se luptă cu sentimente cum sunt mânia, vinovăţia şi singurătatea, majoritatea părinţilor fără partener se confruntă cu dificultatea de a avea un loc de muncă şi, totodată, de a-şi îndeplini îndatoririle gospodăreşti. Un părinte fără partener a spus: „A fi părinte fără partener echivalează cu a fi jongler. După şase luni de antrenament, reuşeşti, în sfârşit, să jonglezi cu patru mingi de-odată. Însă de îndată ce reuşeşti să faci acest lucru, cineva îţi mai aruncă o minge!“Copii familiilor monoparentale au adesea de dus propria lor luptă. Este posibil ca ei să trebuiască să lupte cu puternicele sentimente apărute în urma plecării neaşteptate a unui părinte sau a morţii acestuia. Se pare că, în cazul multor tineri, absenţa unuia dintre părinţi are un efect negativ profund.Familii cu un singur părinte au existat şi în timpurile biblice. Scripturile îi menţionează în repetate rânduri pe „orfan“ şi pe „văduvă“ (Exodul 22:22; Deuteronomul 24:19–21; Iov 31:16–22). Iehova Dumnezeu nu a fost indiferent la situaţia critică în care se aflau aceştia. Psalmistul l-a numit pe Dumnezeu „tatăl orfanilor, apărătorul văduvelor“ (Psalmul 68:5). Cu siguranţă, Iehova manifestă aceeaşi preocupare şi faţă de familiile cu un singur părinte din prezent! Într-adevăr, Cuvântul său le oferă principii care îi pot ajuta să se bucure de reuşită. DEPRINDEREA CU TREBURILE OBIŞNUITE ALE CASEI Să analizăm sarcina de a gospodări o casă. „Sunt multe situaţii în care ai vrea ca soţul tău să fie în preajmă  recunoaşte o femeie divorţată , ca de exemplu atunci când maşina începe să facă unele zgomote şi tu nu-ţi dai seama de unde provin.“ Bărbaţii care au divorţat sau care au rămas văduvi de puţin timp pot fi, de asemenea, dezorientaţi de multitudinea treburilor gospodăreşti pe care trebuie acum să le efectueze. Cât despre copii, dezordinea din casă le amplifică sentimentele de instabilitate şi nesiguranţă.Ce poate ajuta în această situaţie? Observaţi exemplul dat de ‘soţia capabilă’  descrisă în Proverbele 31:10–31. Sfera realizărilor ei este remarcabilă  cumpără, vinde, coase, găteşte, investeşte în proprietăţi imobiliare, lucrează în agricultură şi face tranzacţii. Care a fost secretul ei? Ea a fost harnică, lucrând până târziu şi trezindu-se devreme pentru a-şi începe activitatea. În plus, îşi organiza bine timpul, delegând unele sarcini şi folosindu-şi forţele proprii la îndeplinirea altora. Nu este surprinzător faptul că a primit laude! Dacă eşti un părinte fără partener, fii conştiincios în ce priveşte treburile casnice. Găseşte satisfacţii în această activitate, întrucât acest lucru contribuie într-o mare măsură la sporirea fericirii copiilor tăi. Cu toate acestea, organizarea şi planificarea corespunzătoare sunt esenţiale. Biblia spune: „Planurile omului harnic nu duc decât la belşug [avantaj, NW]“ (Proverbele 21:5). Un tată fără partener a mărturisit: „Am tendinţa de a nu mă gândi la mâncare decât atunci când îmi este foame“. Însă mâncărurile făcute după o planificare prealabilă pot fi mai hrănitoare şi mai îmbietoare decât cele improvizate la repezeală. Poate că trebuie şi să înveţi să efectuezi noi tipuri de activităţi gospodăreşti. Consultându-te cu prieteni cunoscători, căutând în ghiduri practice şi cerând sfatul unor specialişti dispuşi să ajute, unele mame fără partener au fost capabile să treacă la vopsit, la efectuarea unor lucrări la instalaţiile de apă şi a unor reparaţii auto mai simple. Este drept să-i rogi pe copii să dea o mână de ajutor? O mamă fără partener a gândit astfel: „Vrei să compensezi absenţa celuilalt părinte, făcând să le fie mai uşor copiilor“. Acest lucru poate fi de înţeles, însă, probabil că nu va constitui întotdeauna cea mai bună soluţie pentru copil. Tinerilor temători de Dumnezeu din timpurile biblice li se repartizau munci casnice corespunzătoare (Geneza 37:2; Cântarea Cântărilor 1:6). Prin urmare, deşi trebuie să fii atent să nu-ţi împovărezi copiii, este înţelept să le repartizezi sarcini, ca de exemplu să se ocupe de veselă şi să păstreze curăţenia în camera lor. De ce nu aţi efectua împreună unele munci casnice? Acest lucru poate fi foarte plăcut. DIFICULTATEA DE A-ŢI CÂŞTIGA EXISTENŢA Majoritatea părinţilor fără partener constată că le este greu să-şi satisfacă necesităţile financiare, însă mamele tinere necăsătorite întâmpină, de obicei, greutăţi deosebite. În ţările în care există sisteme de asistenţă socială, ele pot considera înţelept să solicite ajutorul acestora, cel puţin până când găsesc un loc de muncă. Biblia le îngăduie creştinilor să se folosească de asemenea înlesniri, la nevoie (Romani 13:1, 6). Persoanele văduve şi cele divorţate se confruntă cu dificultăţi similare. Multe dintre ele, fiind obligate să aibă din nou un loc de muncă după ani de zile în care au fost casnice, găsesc adesea numai o muncă foarte slab retribuită. Unele reuşesc să-şi îmbunătăţească situaţia luând parte la cursurile de calificare sau la cursurile de şcolarizare cu termen redus. Să nu rămâi surprinsă şi să nu te simţi vinovată dacă copiii tăi vor fi nefericiţi când îţi vei căuta un loc de muncă. Mai degrabă explică-le de ce trebuie să lucrezi şi ajută-i să înţeleagă că Iehova îţi cere să te îngrijeşti de ei (1 Timotei 5:8). Cu timpul, majoritatea copiilor se adaptează situaţiei. Totuşi, încearcă să petreci împreună cu ei atât timp, cât îţi permite programul tău încărcat. O astfel de atenţie iubitoare te poate ajuta, de asemenea, să reduci impactul cu orice strâmtorare financiară prin care ar putea trece familia. Proverbele 15:16, 17. CINE DE CINE ARE GRIJĂ? Este normal ca părinţii fără partener să fie deosebit de apropiaţi de copiii lor, însă trebuie să se aibă grijă să nu se încalce limitele pe care le-a stabilit Dumnezeu între părinţi şi copii. De exemplu, pot apărea probleme grave dacă o mamă fără partener se aşteaptă ca fiul ei să-şi asume responsabilităţile de cap de familie sau dacă o tratează pe fiica ei ca pe o confidentă, împovărând-o cu problemele ei intime. A proceda astfel este un lucru nepotrivit, stresant şi, probabil, derutant pentru un copil. Asigură-ţi copiii că tu, ca părinte, le vei purta lor de grijă, nu ei ţie. (Compară cu 2 Corinteni 12:14.) Poate că, din când în când, vei avea nevoie de un sfat sau de ajutor. Caută-l la bătrânii creştini sau, poate, la o creştină matură, nu la copiii tăi minori.  Tit 2:3. PĂSTREAZĂ DISCIPLINA Este posibil ca un bărbat să nu prea aibă probleme în ceea ce priveşte rolul său de a disciplina, care este luat în serios, însă o femeie poate avea probleme în această privinţă. Iată ce spune o mamă fără partener: „Fiii mei au aspectul unor bărbaţi maturi. Uneori îmi este greu să nu par nehotărâtă sau slabă în comparaţie cu ei“. În plus, poate că încă plângi moartea partenerului iubit sau, probabil, nutreşti sentimente de vinovăţie sau de mânie din cauza unei rupturi conjugale. Dacă tu şi fostul tău partener conjugal aveţi prin lege drepturi egale la îngrijirea copiilor, poate că te temi ca nu cumva copilul tău să prefere să stea cu fostul tău partener. Asemenea situaţii pot face să fie dificil să se ajungă la o disciplinare echilibrată.Biblia spune că ‘un copil lăsat de capul lui face ruşine mamei sale’ (Proverbele 29:15). Iehova Dumnezeu îţi oferă sprijin în privinţa emiterii şi aplicării regulilor în familie, deci nu ceda în faţa sentimentului de vinovăţie, a remuşcărilor sau a temerii (Proverbele 1:8). Nu face niciodată compromis în dauna principiilor biblice (Proverbele 13:24). Încearcă să fii un părinte rezonabil, consecvent şi ferm. Cu timpul, majoritatea copiilor vor reacţiona la aceasta. Totuşi, va trebui să ţii seama de sentimentele copiilor tăi. Un tată fără partener spune: „Disciplinarea pe care o aplicam eu a trebuit să fie temperată de înţelegere din cauza şocului resimţit de copii la pierderea mamei lor. Stau de vorbă cu ei ori de câte ori se iveşte ocazia. Avem «momente de destăinuire» când pregătim cina. Cu acest prilej ei într-adevăr mi se confesează“. Dacă eşti o persoană divorţată, nu realizezi nimic prin faptul că le subminezi copiilor respectul faţă de fostul tău partener. Certurile dintre părinţi îi fac pe copii să sufere şi, în cele din urmă, le diminuează respectul faţă de amândoi. De aceea, evită să faci remarci dureroase de genul: „Eşti exact ca taică-tău!“ Indiferent câtă durere ţi-a provocat fostul tău partener, el sau ea rămâne în continuare părintele copilului tău care are nevoie de iubire, atenţie şi disciplinare din partea ambilor părinţi.Aşa cum am arătat în capitolele anterioare, disciplinarea înseamnă pregătire şi instruire, nu numai pedeapsă. Multe probleme pot fi evitate cu ajutorul unui bun program de instruire spirituală (Filipeni 3:16). Asistarea cu regularitate la întrunirile creştine are un rol esenţial (Evrei 10:24, 25). La fel şi ţinerea unui studiu biblic familial săptămânal. Este adevărat, nu este uşor să conduci cu regularitate un asemenea studiu. „După o zi de muncă, vrei într-adevăr să te odihneşti“, spune o mamă conştiincioasă. „Însă îmi pregătesc mintea ca să studiez cu fiica mea, pentru că ştiu că acest lucru trebuie făcut. Ei îi place foarte mult studiul nostru familial!“Timotei, însoţitorul apostolului Pavel, fusese, în mod evident, instruit în ceea ce priveşte principiile biblice de către mama şi bunica sa însă, după cât se pare, nu şi de către tatăl său. Totuşi, ce creştin remarcabil a devenit Timotei (Faptele 16:1, 2; 2 Timotei 1:5; 3:14, 15)! Atâta vreme cât te străduieşti să-ţi creşti copiii „în disciplina şi în învăţătura Domnului lui Iehova,“, şi tu poţi spera să obţii rezultate favorabile.  Efeseni 6:4. CUM SĂ ÎNVINGI ÎN LUPTA ÎMPOTRIVA SINGURĂTĂŢII Un părinte fără partener a spus, suspinând: „Când vin acasă şi văd cei patru pereţi, şi în special după ce copiii s-au culcat, cu adevărat mă copleşeşte singurătatea“. Da, singurătatea este deseori cea mai grea problemă cu care se confruntă un părinte fără partener. Este firesc să tânjeşti după căldura tovărăşiei şi după intimităţile proprii căsniciei. Însă ar trebui să încerci să rezolvi această problemă cu orice preţ? În zilele apostolului Pavel, unele văduve mai tinere au permis ca ‘impulsurile lor sexuale să se interpună între ele şi Cristos’ (1 Timotei 5:11, 12). Faptul de a le permite dorinţelor carnale să pună în umbră interesele spirituale ar putea fi păgubitor.  1 Timotei 5:6.Un creştin a spus: „Impulsurile sexuale sunt foarte puternice, însă le poţi controla. Când în mintea ta apare un gând de acest fel, nu trebuie să stăruieşti asupra lui. Trebuie să-l înlături. Te poate ajuta şi faptul de a te gândi la copilul tău“. Cuvântul lui Dumnezeu ne sfătuieşte: ‘Devitalizaţi deci membrele corpului vostru cu privire la apetitul sexual’ (Coloseni 3:5, ). Dacă ai încerca să-ţi diminuezi apetitul pentru mâncare, ai citi reviste care prezintă imagini cu mâncăruri delicioase sau te-ai asocia cu persoane care discută în permanenţă despre mâncare? Greu de crezut! La fel stau lucrurile şi în ceea ce priveşte dorinţele carnale. Unii creştini au început să-şi dea întâlniri în vederea unei mai bune cunoaşteri cu persoane necredincioase (1 Corinteni 7:39). Le-a rezolvat acest lucru problema? Nu. O creştină divorţată a avertizat: „Există un lucru mult mai rău decât a fi singur, şi anume: să fii căsătorit cu o persoană nepotrivită!“ Văduvele creştine din secolul întâi se confruntau, fără îndoială, cu crize de singurătate, însă cele înţelepte se menţineau ocupate ‘fiind primitoare de oaspeţi, spălând picioarele sfinţilor, ajutând pe cei strâmtoraţi’ (1 Timotei 5:10). Creştinii fideli din prezent, care au aşteptat mulţi ani pentru a găsi un partener conjugal temător de Dumnezeu s-au menţinut, de asemenea, ocupaţi. O văduvă creştină în vârstă de 68 de ani a început să viziteze alte văduve ori de câte ori se simţea singură. Ea a spus: „Constat că făcând aceste vizite, lucrând în gospodărie şi îngrijindu-mă de spiritualitatea mea nu am timp să fiu singură“. Faptul de a-i învăţa pe alţii despre Regatul lui Dumnezeu este o lucrare bună şi deosebit de folositoare.  Matei 28:19, 20. Este adevărat, nu există nici un remediu imediat pentru singurătate. Însă aceasta poate fi suportată cu ajutorul puterii primite de la Iehova. O astfel de putere vine atunci când creştinul „stăruie noapte şi zi în cereri implorări, şi în rugăciuni“ (1 Timotei 5:5). Implorările sunt rugăminţi sincere, da, o rugăminte stăruitoare pentru ajutor, poate chiar cu strigăte puternice şi lacrimi. (Compară cu Evrei 5:7.) Faptul de a-ţi descărca inima înaintea lui Iehova „noapte şi zi“ îţi poate fi de un real ajutor. În plus, o asociere sănătoasă poate contribui mult la umplerea golului pe care-l creează singurătatea. Prin intermediul unei bune asocieri, o persoană poate primi ‘cuvântul bun’ de încurajare descris în Proverbele 12:25.Dacă, din când în când, apar sentimente de singurătate  aşa cum se şi întâmplă , aminteşte-ţi că viaţa nimănui nu este scutită de probleme. Într-adevăr, ‘întreaga asociaţie a fraţilor noştri’ suferă într-un fel sau altul (1 Petru 5:9). Nu stărui asupra trecutului (Eclesiastul 7:10). Trece-ţi în revistă avantajele de care te bucuri. Şi, mai presus de orice, fii hotărât să-ţi păstrezi integritatea şi să-i bucuri inima lui Iehova. Proverbele 27:11. CUM POT AJUTA ALŢII Sprijinul şi ajutorul colaboratorilor creştini este de nepreţuit. Iacov 1:27 spune: „Religia curată şi neîntinată înaintea lui Dumnezeu şi Tatăl este: să cercetezi pe orfani şi pe văduve în necazurile lor“. Da, creştinii sunt obligaţi să le ofere ajutor familiilor monoparentale. Care sunt unele moduri practice în care s-ar putea face acest lucru? Se poate acorda ajutor material. Biblia spune: „Cine are bunurile lumii şi vede pe fratele său în nevoie şi îşi închide inima faţă de el, cum rămâne în el dragostea lui Dumnezeu?“ (1 Ioan 3:17). Cuvântul grecesc folosit în original pentru „vede“ înseamnă, nu doar o privire întâmplătoare, ci o privire atentă. Acest lucru indică faptul că un creştin binevoitor ar putea, mai întâi, să se informeze cu privire la situaţia familiei şi necesităţile acesteia. Probabil că membrii familiei respective au nevoie de bani. Unii ar putea avea nevoie de ajutor în ceea ce priveşte reparaţiile în gospodărie. Sau ar aprecia pur şi simplu faptul că sunt invitaţi pentru a servi masa sau la o reuniune între prieteni.În plus, în 1 Petru 3:8 se spune: „Să fiţi însufleţiţi cu toţii de aceleaşi sentimente, punându-vă în situaţia altuia, având afecţiune frăţească, plini de o tandră compasiune“ . Un părinte fără partener care avea şase copii spunea: „Este greu şi uneori sunt copleşit. Totuşi, din când în când un frate sau o soră îmi zice: «Joan, faci o treabă bună. O să merite efortul». Chiar şi numai faptul de a şti că alţii se gândesc la tine şi că îi interesează ce faci tu constituie un ajutor“. Femeile creştine în vârstă pot fi deosebit de eficiente în ajutorarea mamelor tinere fără partener, ascultându-le atunci când au probleme despre care le-ar fi greu să discute cu un bărbat. Bărbaţii creştini pot oferi ajutor în alte moduri. Dreptul Iov a mărturisit: „Eliberam . . . pe orfanul lipsit de sprijin“ (Iov 29:12). Unii bărbaţi creştini din zilele noastre manifestă un interes sănătos asemănător faţă de copiii orfani de tată şi dovedesc o iubire sinceră „care vine dintr-o inimă curată“, neavând motive ascunse (1 Timotei 1:5). Ei ar putea să facă ocazional demersuri pentru a lucra împreună cu aceşti tineri în ministerul creştin şi ar putea, de asemenea să-i invite să ia parte la studiul familial sau la destindere, fără să-şi neglijeze propria familie. Manifestarea unei asemenea bunăvoinţe ar putea foarte bine să-l salveze pe un orfan de tată de la o cale greşită.În cele din urmă, bineînţeles, părinţii fără partener trebuie ‘să-şi poarte fiecare sarcina’ de responsabilitate (Galateni 6:5). Cu toate acestea, ei se pot bucura de iubirea fraţilor creştini şi a surorilor creştine, precum şi de iubirea lui Iehova Dumnezeu însuşi. Biblia ne spune despre el că: „Sprijină pe orfan şi pe văduvă“ (Psalmul 146:9). Beneficiind de sprijinul Său iubitor, familiile monoparentale pot fi reuşite! CUM ÎI POT AJUTA ACESTE PRINCIPII BIBLICE . . . PE PĂRINŢI ŞI PE COPII SĂ SOLUŢIONEZE PROBLEMELE FAMILIILOR MONOPARENTALE? Iehova Dumnezeu este „tatăl orfanilor, apărătorul văduvelor“.  Psalmul 68:5. Pentru a reuşi este foarte importantă o planificare corespunzătoare.  Proverbele 21:5. Iehova susţine dreptul părinţilor de a acorda o disciplinare corespunzătoare.  Proverbele 1:8. Văduvele creştine care manifestă înţelepciune se menţin ocupate în lucrări bune şi perseverează în rugăciune.  1 Timotei 5:5, 10. Faptul de a manifesta un interes corespunzător faţă de ‘orfani şi de văduve’ este o componentă a închinării adevărate.  Iacov 1:27.