Ce ati vrea sa-l intrebati pe Dumnezeu ?

Oameni de pretutindeni îşi pun întrebări importante despre viaţă. Vă număraţi şi voi printre ei? Mulţi apelează la învăţători religioşi, dar nu primesc răspunsuri satisfăcătoare. Unii se frământă încercând să găsească singuri răspunsul la aceste întrebări. Alţii se roagă pentru îndrumare. Puteţi primi cu adevărat răspuns de la Dumnezeu cu privire la lucrurile care vă nedumeresc? În continuare sunt prezentate câteva dintre întrebările pe care mulţi oameni ar vrea să i le pună lui Dumnezeu. Cine eşti în realitate, Dumnezeule? Modul în care oamenii îl privesc pe Dumnezeu este influenţat de cultura în care au crescut, de religia părinţilor şi, poate, chiar de preferinţele lor. Unii folosesc un nume pentru Divinitate, în timp ce alţii o numesc, pur şi simplu, Dumnezeu. Dar are vreo importanţă acest lucru? Există oare un singur Dumnezeu adevărat care se revelează şi îşi face cunoscut numele? De ce există atâta suferinţă? Un om s-ar putea lamenta dacă din cauza unui mod de viaţă necugetat sau imoral îşi distruge sănătatea sau ajunge în pragul sărăciei. Dar el cunoaşte foarte bine motivul suferinţelor lui.Totuşi, mulţi oameni trec prin suferinţe cumplite fără să aibă vreo vină. Unii sunt chinuiţi de boli cronice. Alţii se luptă cu probleme imense pentru a avea un acoperiş deasupra capului sau pentru a pune ceva pe masă. Milioane de oameni ajung victime ale criminalităţii, ale războaielor, ale violenţei, ale dezastrelor naturale sau ale nedreptăţilor celor aflaţi în poziţii de autoritate.Nu e de mirare că mulţi se întreabă: De ce s-au răspândit aceste probleme atât de mult? De ce permite Dumnezeu atâta suferinţă? De ce existăm? Care este scopul vieţii? Aceste întrebări se nasc deseori din frustrarea şi dezamăgirea celor ce nu găsesc o satisfacţie reală în viaţa de zi cu zi  ceea ce e comun multor oameni. Milioane de persoane cred că viaţa fiecăruia este într-un fel predestinată de Dumnezeu. Dar aşa să fie oare? Dacă Dumnezeu are un scop special cu privire la tine, fără îndoială că ai dori să-l afli.Dintre toate cărţile din lume, există una care afirmă în mod clar că este inspirată de Dumnezeu. Ea este disponibilă în mult mai multe limbi decât orice altă carte scrisă vreodată, aşa cum e şi de aşteptat din partea unei cărţi care conţine cu adevărat un mesaj de la Dumnezeu pentru omenire. Este vorba de Sfânta Biblie. Dumnezeu însuşi, Creatorul cerurilor şi al pământului, se revelează în ea şi îşi face cunoscut numele. Ştiţi care este acest nume şi ce spune Biblia despre personalitatea lui Dumnezeu? Ştiţi ce spune ea despre ce pretinde Dumnezeu de la noi? Cum au primit unii răspuns Multi oameni obişnuiesc să se roage. Unii sunt convinşi că rugăciunile lor primesc răspuns, în timp ce alţii se întreabă dacă cererile lor sunt ascultate vreodată. Există şi unii care, deşi doresc să găsească răspuns la multe întrebări, nu s-au gândit să apeleze la Dumnezeu în rugăciune.Biblia îl numeşte pe adevăratul Dumnezeu Cel ‘care ascultă rugăciunea’ (Psalmul 65:2). Dacă obişnuiţi să vă rugaţi, sunteţi siguri că rugăciunile voastre sunt adresate adevăratului Dumnezeu? Sunt ele genul de rugăciuni la care Dumnezeu răspunde?În cazul multor oameni din toate colţurile lumii, răspunsul s-a dovedit a fi da! Cum au primit ei răspuns? Şi ce învăţăminte au tras? Cine este Dumnezeu? O profesoară din Portugalia, care a fost instruită de călugăriţe şi preoţi, era o practicantă sinceră a religiei ei. Însă, când biserica din care făcea parte a modificat şi a abandonat unele practici despre care ea învăţase că erau importante, pur şi simplu nu mai ştia ce să creadă. Călătorind în străinătate, ea a avut posibilitatea să cunoască mai multe forme de închinare orientale şi a început să se întrebe dacă există un singur Dumnezeu adevărat. Cum trebuia să se închine? Când i-a pus preotului unele întrebări biblice el le-a ignorat, ceea ce a dezamăgit-o.În oraşul în care locuia această profesoară, Biserica Catolică a distribuit un pliant prin care îşi avertiza enoriaşii să nu stea de vorbă cu Martorii lui Iehova. Însă întrebările profesoarei persistau. Într-o zi, când a fost vizitată de nişte Martore, a ascultat mesajul lor şi a manifestat interes. Era prima oară când discuta cu Martorii.Pentru a găsi răspuns la numeroasele întrebări pe care le avea, această femeie a început să studieze Biblia cu Martorele. În fiecare săptămână ea le aştepta cu o listă lungă de întrebări. Voia să cunoască numele lui Dumnezeu, să ştie dacă există un singur Dumnezeu adevărat, dacă el aprobă folosirea imaginilor în închinare şi multe altele. A observat că toate răspunsurile date de Martore se bazau pe Biblie, nu pe ideile lor personale. Era uimită şi încântată de lucrurile pe care le învăţa. Treptat, ea a primit răspuns la toate întrebările. În prezent, i se închină lui Iehova cu spirit şi adevăr, aşa cum a spus Isus Cristos că vor face „închinătorii adevăraţi“.  Ioan 4:23. O familie din Sri Lanka citea cu regularitate Biblia, dar nu a găsit răspuns la multele întrebări importante pe care le aveau membrii ei. Preotul nu a fost capabil să le acorde ajutorul necesar. Însă Martorii lui Iehova i-au vizitat şi le-au lăsat auxiliare biblice foarte utile. Mai târziu, când ei le-au dat răspunsuri satisfăcătoare la întrebările lor biblice, toţi membrii familiei au fost de acord să înceapă un studiu biblic. Ei erau captivaţi de lucrurile învăţate.Întrucât fusese îndoctrinată încă din copilărie de biserică, soţiei îi era foarte greu să creadă că Tatăl lui Isus Cristos este „singurul Dumnezeu adevărat“, aşa cum a declarat însuşi Isus (Ioan 17:1, 3). Ea fusese învăţată că Isus este egal cu Tatăl şi că această „taină“ nu trebuia cercetată. Cuprinsă de deznădejde, această femeie sinceră s-a rugat lui Iehova, folosindu-i numele, şi l-a implorat să-i arate cine este Isus. Apoi a analizat încă o dată cu atenţie versetele referitoare la subiectul respectiv (Ioan 14:28; 17:21; 1 Corinteni 8:5, 6). Ca şi cum i s-ar fi luat un văl de pe ochi, ea a înţeles în mod clar că Iehova  Creatorul cerurilor şi al pământului şi Tatăl lui Isus Cristos este adevăratul Dumnezeu. —Isaia 42:8; Ieremia 10:10–12. De ce există suferinţă? Iov a trecut prin suferinţe cumplite. Toţi copiii săi au murit într-o furtună. În plus, el a ajuns sărac, s-a îmbolnăvit de o boală chinuitoare şi a trebuit să suporte presiunile exercitate de nişte aşa-zişi prieteni. În timpul acestor încercări, Iov a făcut unele afirmaţii pripite (Iov 6:3). Însă Dumnezeu a ţinut cont de situaţia prin care trecea (Iov 35:15). El cunoştea inima lui Iov şi i-a oferit sfaturile de care avea nevoie. El acţionează la fel şi astăzi.Castro, din Mozambic, avea doar zece ani când i-a murit mama. Durerea a fost pentru el sfâşietoare. „De ce a trebuit să moară şi să ne părăsească?“, se întreba el. Deşi a fost crescut de părinţi temători de Dumnezeu, acum totul i se părea lipsit de sens. Ce anume i-ar fi putut alina durerea sufletească şi înlătura gândurile chinuitoare? El a găsit mângâiere citind dintr-o mică Biblie în chiCewa şi discutând despre cele citite cu fraţii săi mai mari.Cu timpul, Castro a înţeles că moartea mamei sale nu era o nedreptate din partea lui Dumnezeu, ci era cauzată de imperfecţiunea moştenită (Romani 5:12; 6:23). Cea mai mare mângâiere i-a oferit-o promisiunea biblică a învierii, dându-i speranţa sigură că o va revedea pe mama sa (Ioan 5:28, 29; Faptele 24:15). Din nefericire, după numai patru ani, a murit şi tatăl său. Însă, de data aceasta, Castro a reuşit să facă faţă mai uşor acestei pierderi. În prezent, el îşi foloseşte cu iubire şi loialitate viaţa în serviciul lui Dumnezeu. Bucuria sa este evidentă pentru toţi cei care îl cunosc. Mulţi oameni care au pierdut pe cineva drag în moarte găsesc mângâiere în adevărurile biblice care l-au consolat pe Castro. Unii care au avut mult de suferit din cauza celor răi se întreabă asemenea lui Iov: „Pentru ce trăiesc cei răi?“ (Iov 21:7). Dacă ascultă cu adevărat ce răspuns le dă Dumnezeu în Cuvântul său, ei află că modul în care procedează Iehova cu privire la unele chestiuni este spre binele lor. 2 Petru 3:9.Barbara, care a copilărit în Statele Unite, nu a simţit personal ororile războiului. Însă a crescut în mijlocul unei lumi prinse în vâltoarea lui. Zilnic se auzeau ştiri despre atrocităţile războaielor. La şcoală, ea s-a simţit complet derutată când a învăţat despre evenimentele istorice care păreau să se fi derulat într-un mod imprevizibil. Cum se explica aceasta? Îi păsa lui Dumnezeu de tot ceea ce se întâmpla? Ea credea în existenţa lui Dumnezeu, însă avea sentimente contradictorii cu privire la el.Cu toate acestea, în urma asocierii cu Martorii lui Iehova, Barbara şi-a schimbat, treptat, concepţia despre viaţă. Ea a fost dispusă să-i asculte, a studiat Biblia cu ei şi a asistat la întrunirile ţinute la Sala Regatului. Chiar a participat la unul dintre congresele de mari proporţii organizate de ei. Mai mult decât atât, ea a observat că atunci când punea întrebări nu afla păreri diferite, de la Martori diferiţi. Dimpotrivă, răspunsurile lor nu se contraziceau, deoarece argumentele lor se bazau pe Biblie. Martorii i-au arătat din Biblie că lumea este condusă de Satan Diavolul şi, prin urmare, reflectă spiritul lui (Ioan 14:30; 2 Corinteni 4:4; Efeseni 2:1–3; 1 Ioan 5:19). Ei i-au explicat Barbarei că evenimentele care o nedumereau fuseseră profeţite în Biblie (Daniel, capitolele 2, 7 şi 8 ). Dumnezeu a putut să le prezică deoarece are capacitatea de a vedea viitorul şi se foloseşte de ea atunci când doreşte. În timp ce unele dintre aceste evenimente au fost cauzate chiar de Dumnezeu, altele au fost doar permise de el. Martorii i-au mai arătat că Biblia profeţeşte şi evenimentele bune şi rele din zilele noastre, dezvăluindu-ne totodată semnificaţia lor (Matei 24:3–14). Ei i-au împărtăşit şi promisiunile Bibliei cu privire la o lume nouă, fără suferinţă, în care va domni dreptatea.  2 Petru 3:13; Revelaţia 21:3, 4.Treptat, Barbara a înţeles că, deşi Iehova Dumnezeu nu este răspunzător de suferinţa oamenilor, el nu îi pune capăt forţându-i pe oameni să respecte poruncile lui (Deuteronomul 30:19, 20). Dumnezeu a luat măsuri ca noi să putem trăi pentru totdeauna fericiţi, însă, în prezent, el ne dă posibilitatea să demonstrăm dacă trăim sau nu în armonie cu căile sale drepte (Revelaţia 14:6, 7). Barbara s-a hotărât să înveţe care sunt cerinţele divine şi să trăiască în conformitate cu ele. De asemenea, ea a găsit în mijlocul Martorilor lui Iehova acea iubire despre care Isus a spus că va fi semnul de identificare al adevăraţilor săi continuatori.  Ioan 13:34, 35.Şi voi puteţi beneficia de măsurile care au ajutat-o pe Barbara. O viaţă care are sens Chiar şi cei care au o viaţă aparent fără probleme caută, poate, răspuns la unele întrebări care îi frământă. Să luăm cazul lui Matthew, un tânăr din Marea Britanie, care a avut întotdeauna dorinţa puternică de a-l găsi pe adevăratul Dumnezeu şi de a afla scopul vieţii. Tatăl său a murit când el avea 17 ani. Apoi Matthew şi-a luat licenţa în muzică. A început să conştientizeze din ce în ce mai mult inutilitatea modului de viaţă materialist pe care-l ducea. S-a mutat la Londra şi a început să consume droguri, să frecventeze cluburile de noapte, să practice astrologia şi spiritismul şi să adopte credinţele budismului zen şi alte filozofii  toate acestea în căutarea unui mod de viaţă care să-i aducă satisfacţii. Cuprins de disperare, el a strigat către Dumnezeu cerându-i ajutor pentru a găsi adevărul.Două zile mai târziu, Matthew s-a întâlnit cu un vechi prieten şi i-a vorbit despre situaţia deplorabilă în care se afla. Acest bărbat studiase Biblia cu Martorii lui Iehova. Când a citit cuvintele din 2 Timotei 3:1–5, Matthew a fost uimit de acurateţea descrierii pe care o face Biblia lumii în care trăim. Predica de pe munte i-a mişcat inima (Matei, capitolele 5–7). La început, el a avut unele ezitări, deoarece citise câteva publicaţii care-i criticau pe Martorii lui Iehova însă, în cele din urmă, s-a hotărât să asiste la întrunirile ţinute la o Sală a Regatului din apropiere. Matthew a fost încântat de lucrurile auzite şi a început să studieze Biblia cu unul dintre bătrânii congregaţiei. Nu după mult timp, şi-a dat seama că ceea ce învăţa era tocmai ceea ce căutase, răspunsul la rugăciunea lui către Dumnezeu. Pe măsură ce a abandonat practicile care îi displac lui Iehova, Matthew a tras multe foloase. Cultivând o teamă sănătoasă de Dumnezeu, s-a simţit îndemnat să-şi aducă viaţa în armonie cu poruncile divine. El a ajuns la concluzia că o astfel de viaţă are un sens real.  Eclesiastul 12:13.Faptul că Matthew sau ceilalţi amintiţi în acest articol au găsit un mod de viaţă care să le aducă satisfacţii nu a fost predestinat. Cu toate acestea, ei au învăţat că Iehova Dumnezeu are un scop iubitor care îi include pe toţi cei care aleg cu bucurie să respecte poruncile sale (Faptele 10:34, 35). Din acest scop face parte şi viaţa eternă într-o lume în care nu vor mai exista războaie, boli, foamete şi nici moarte (Isaia 2:4; 25:6–8; 33:24; Ioan 3:16).