Epistola lui Pavel catre Romani - Capitolul 14 : 1 - 23

1 Primiţi-l cu căldură pe cel slab în credinţă, dar nu ca să-i judecaţi opiniile. 2 Unul crede că poate să mănânce orice, dar cel slab în credinţă mănâncă verdeţuri. 3 Cel ce mănâncă să nu-l dispreţuiască pe cel ce nu mănâncă, iar cel ce nu mănâncă să nu-l judece pe cel ce mănâncă, fiindcă Dumnezeu l-a primit cu căldură. 4 Cine eşti tu să-l judeci pe servitorul altuia? Pentru stăpânul său stă el în picioare sau cade. Dar va sta în picioare, fiindcă Iehova îl poate face să stea în picioare. 5 Unul consideră o zi mai presus decât alta, altul consideră o zi la fel ca toate celelalte. Fiecare să fie pe deplin convins în mintea lui. 6 Cel ce ţine o zi, pentru Iehova o ţine. La fel, cel ce mănâncă, pentru Iehova mănâncă, fiindcă îi aduce mulţumiri lui Dumnezeu, iar cel ce nu mănâncă, pentru Iehova nu mănâncă, şi îi aduce şi el mulţumiri lui Dumnezeu. 7 De fapt, niciunul dintre noi nu trăieşte numai pentru sine şi niciunul nu moare numai pentru sine, 8 căci, dacă trăim, pentru Iehova trăim şi, dacă murim, pentru Iehova murim. Deci fie că trăim, fie că murim suntem ai lui Iehova. 9 Fiindcă de aceea a murit Cristos şi a revenit la viaţă, ca să fie Domn şi peste cei morţi, şi peste cei vii. 10 Dar tu, de ce îl judeci pe fratele tău? Sau de ce îl dispreţuieşti tu pe fratele tău? Căci toţi vom sta înaintea scaunului de judecată al lui Dumnezeu, 11 fiindcă este scris: „«Viu sunt eu», zice Iehova, «că în faţa mea se va pleca orice genunchi şi orice limbă îl va recunoaşte în mod deschis pe Dumnezeu»“. 12 Astfel, fiecare dintre noi îi va da socoteală despre sine lui Dumnezeu. 13 Să nu ne mai judecăm deci unii pe alţii, ci mai degrabă să luaţi hotărârea aceasta: să nu puneţi înaintea unui frate o piatră de poticnire nici să nu-i daţi un motiv de împiedicare. 14 Ştiu şi sunt convins în Domnul Isus că nimic nu este pângărit în sine. Numai dacă cineva consideră că ceva este pângărit, pentru el este pângărit. 15 Căci, dacă fratele tău se mâhneşte din cauza unei mâncări, tu nu mai umbli potrivit iubirii. Nu-l nimici prin mâncarea ta pe cel pentru care a murit Cristos. 16 Nu lăsaţi deci ca binele pe care îl faceţi să fie vorbit de rău. 17 Căci regatul lui Dumnezeu nu înseamnă mâncare şi băutură, ci înseamnă dreptate, pace şi bucurie cu spirit sfânt. 18 Fiindcă cine slujeşte astfel ca sclav pentru Cristos îi este plăcut lui Dumnezeu şi este aprobat de oameni. 19 Să urmărim deci lucrurile care duc la pace şi lucrurile care duc la zidire reciprocă. 20 Încetaţi să mai dărâmaţi lucrarea lui Dumnezeu pentru o mâncare. Este adevărat că toate lucrurile sunt curate, dar este rău când un om mănâncă şi cauzează poticnire. 21 Este bine să nu mănânci carne, să nu bei vin şi să nu faci niciun alt lucru în care se poticneşte fratele tău. 22 Ceea ce crezi păstrează pentru tine înaintea lui Dumnezeu. Fericit este omul care nu se judecă singur în ceea ce aprobă. 23 Dar, dacă are îndoieli şi totuşi mănâncă, este deja condamnat, fiindcă nu o face din credinţă. Da, tot ce nu vine din credinţă este păcat.