1 După acestea, Domnul a numit alţi şaptezeci şi i-a trimis doi câte doi înaintea lui, în fiecare oraş şi în fiecare loc în care avea să meargă el. 2 Atunci le-a zis: „Secerişul este mare, dar lucrătorii sunt puţini. Rugaţi-l pe Stăpânul secerişului să scoată lucrători la secerişul său. 3 Duceţi-vă! Iată că vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor. 4 Să nu vă luaţi nici pungă, nici traistă, nici sandale, iar pe drum să nu îmbrăţişaţi pe nimeni în semn de salut. 5 În orice casă veţi intra, să spuneţi mai întâi: «Pacea să fie peste casa aceasta». 6 Şi, dacă acolo este un prieten al păcii, pacea voastră se va odihni asupra lui. Dar, dacă nu este, ea se va întoarce la voi. 7 Să rămâneţi în casa aceea şi să mâncaţi şi să beţi ce vi se va da, căci vrednic este lucrătorul de plata lui. Să nu vă mutaţi din casă în casă. 8 Când veţi intra într-un oraş şi vă vor primi, să mâncaţi ce vi se va pune înainte, 9 să-i vindecaţi pe bolnavii de acolo şi să le spuneţi: «Regatul lui Dumnezeu s-a apropiat de voi». 10 Dar, când veţi intra într-un oraş şi nu vă vor primi, să ieşiţi pe drumurile lui mari şi să ziceţi: 11 «Chiar şi praful din oraşul vostru care ni s-a lipit de picioare îl scuturăm împotriva voastră. Dar să ţineţi minte lucrul acesta: regatul lui Dumnezeu s-a apropiat». 12 Vă spun că în ziua aceea va fi mai uşor pentru Sodoma decât pentru oraşul acela. 13 Vai de tine, Corazin! Vai de tine, Betsaida! Căci, dacă lucrările de putere care s-au făcut în voi s-ar fi făcut în Tir şi în Sidon, ele de mult s-ar fi căit, stând în pânză de sac şi în cenuşă. 14 De aceea, la judecată va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decât pentru voi. 15 Şi tu, Capernaum, vei fi oare înălţat până la cer? Până în Hades vei coborî! 16 Cine vă ascultă pe voi mă ascultă şi pe mine. Şi cine vă nesocoteşte pe voi mă nesocoteşte şi pe mine. Iar cel care mă nesocoteşte pe mine îl nesocoteşte şi pe cel care m-a trimis pe mine“. 17 Apoi cei şaptezeci s-au întors cu bucurie, zicând: „Doamne, chiar şi demonii ne sunt supuşi când folosim numele tău“. 18 Atunci el le-a zis: „L-am văzut pe Satan căzut deja din cer ca un fulger. 19 Iată că v-am dat autoritate să călcaţi în picioare şerpi şi scorpioni şi autoritate peste toată puterea duşmanului. Nimic nu vă va face rău. 20 Totuşi, să nu vă bucuraţi că spiritele vă sunt supuse, ci bucuraţi-vă că numele voastre sunt scrise în ceruri“. 21 Chiar în ceasul acela el s-a umplut de bucurie şi de spirit sfânt şi a zis: „Te laud în public, Tată, Domn al cerului şi al pământului, pentru că ai ascuns cu grijă aceste lucruri de înţelepţi şi de învăţaţi şi le-ai dezvăluit copilaşilor. Da, Tată, pentru că ai găsit de cuviinţă să procedezi aşa. 22 Toate lucrurile mi-au fost încredinţate de Tatăl meu. Nimeni nu ştie cine este Fiul decât Tatăl şi nimeni nu ştie cine este Tatăl decât Fiul şi cel căruia Fiul vrea să i-l dezvăluie“. 23 Apoi s-a întors numai spre discipoli şi a zis: „Fericiţi sunt ochii care văd lucrurile pe care le vedeţi voi! 24 Fiindcă vă spun: Mulţi profeţi şi regi au vrut să vadă lucrurile pe care le vedeţi voi, dar nu le-au văzut, şi să audă lucrurile pe care le auziţi voi, dar nu le-au auzit“. 25 Şi iată că un bun cunoscător al Legii s-a ridicat ca să-l pună la încercare şi a întrebat: „Învăţătorule, ce trebuie să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?“ 26 El i-a zis: „Ce este scris în Lege? Cum citeşti?“ 27 Răspunzând, el a zis: „«Să-l iubeşti pe Iehova, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată forţa ta şi cu toată mintea ta» şi «pe aproapele tău ca pe tine însuţi»“. 28 El i-a zis: „Ai răspuns corect. «Continuă să faci aşa şi vei primi viaţ㻓. 29 Dar, vrând să arate că este drept, omul i-a zis lui Isus: „Şi cine este aproapele meu?“ 30 Răspunzând, Isus a zis: „Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon şi a căzut între nişte tâlhari, care l-au dezbrăcat, l-au bătut şi au plecat, lăsându-l pe jumătate mort. 31 Din întâmplare, pe drumul acela cobora un preot, dar, când l-a văzut, a trecut pe cealaltă parte. 32 La fel, şi un levit, când a ajuns în locul acela şi l-a văzut, a trecut pe cealaltă parte. 33 Dar un samaritean care mergea pe drum a venit la el şi, văzându-l, i s-a făcut milă. 34 S-a apropiat de el şi i-a legat rănile, turnând pe ele ulei şi vin. Apoi l-a urcat pe animalul său, l-a dus la un han şi l-a îngrijit. 35 A doua zi a scos doi dinari, i-a dat hangiului şi i-a zis: «Îngrijeşte-l, iar orice vei cheltui în plus îţi voi plăti când mă voi întoarce». 36 Care dintre aceştia trei ţi se pare că s-a dovedit aproapele celui care căzuse între tâlhari?“ 37 El a zis: „Cel care s-a îndurat de el“. Atunci Isus i-a zis: „Du-te şi fă şi tu la fel“. 38 Şi, în timp ce mergeau, el a intrat într-un sat. Aici, o femeie pe nume Marta l-a primit ca oaspete în casă. 39 Această femeie avea şi o soră numită Maria, care s-a aşezat la picioarele Domnului şi asculta cuvântul lui. 40 Marta, dimpotrivă, era distrasă de multele treburi pe care le avea de făcut. Atunci ea s-a apropiat şi a zis: „Doamne, nu-ţi pasă că sora mea m-a lăsat singură să mă îngrijesc de treburi? Spune-i deci să mă ajute“. 41 Răspunzând, Domnul i-a zis: „Marta, Marta, tu te îngrijorezi şi te frămânţi pentru multe lucruri. 42 Dar sunt necesare puţine lucruri, ba chiar unul singur. Maria a ales partea bună şi aceasta nu-i va fi luată“.
 
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu