Evanghelia dupa Matei - Capitolul 17 : 1 - 27

1 Şase zile mai târziu, Isus i-a luat cu el pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan, fratele acestuia, şi i-a dus numai pe ei pe un munte înalt. 2 Şi a fost transfigurat înaintea lor, iar faţa i-a strălucit ca soarele şi veşmintele i-au devenit strălucitoare ca lumina. 3 Şi iată că le-au apărut acolo Moise şi Ilie, care vorbeau cu el. 4 Atunci Petru i-a zis lui Isus: „Doamne, este bine că suntem aici. Dacă vrei, voi ridica aici trei corturi: unul pentru tine, unul pentru Moise şi unul pentru Ilie“. 5 Pe când vorbea încă, iată că un nor luminos i-a acoperit cu umbra lui şi iată că din nor s-a auzit un glas care zicea: „Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care eu l-am aprobat! De el să ascultaţi!“ 6 Auzind aceasta, discipolii au căzut cu faţa la pământ şi s-au înspăimântat. 7 Atunci Isus s-a apropiat şi, atingându-i, a zis: „Ridicaţi-vă! Nu vă temeţi!“ 8 Când şi-au ridicat ochii, n-au mai văzut pe nimeni, decât pe Isus singur. 9 În timp ce coborau de pe munte, Isus le-a poruncit, zicând: „Să nu spuneţi nimănui despre această viziune, până când Fiul omului nu va fi sculat din morţi“. 10 Dar discipolii l-au întrebat: „Atunci de ce spun scribii că mai întâi trebuie să vină Ilie?“ 11 Răspunzând, el a zis: „Într-adevăr, Ilie vine şi va restabili toate lucrurile. 12 Dar vă spun că Ilie a şi venit şi nu l-au recunoscut, ci au făcut cu el ce-au vrut. La fel trebuie să sufere şi Fiul omului din cauza lor“. 13 Atunci discipolii au înţeles că le vorbea despre Ioan Botezătorul. 14 Pe când veneau spre mulţime, un om s-a apropiat de el, a îngenuncheat înaintea lui şi a zis: 15 „Doamne, îndură-te de fiul meu, fiindcă este epileptic şi se află într-o stare gravă: deseori cade în foc şi deseori în apă. 16 Şi l-am adus la discipolii tăi, dar n-au putut să-l vindece“. 17 Răspunzând, Isus a zis: „O, generaţie necredincioasă şi denaturată! Până când va trebui să rămân cu voi? Până când va trebui să vă suport? Aduceţi-l aici, la mine!“ 18 Şi Isus a mustrat demonul, iar acesta a ieşit din el şi chiar din ceasul acela băiatul a fost vindecat. 19 Atunci discipolii s-au dus la Isus, deoparte, şi au zis: „Noi de ce n-am putut să-l scoatem?“ 20 El le-a zis: „Din cauza puţinei voastre credinţe. Căci adevărat vă spun că, dacă veţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, veţi zice muntelui acestuia: «Mută-te de aici acolo» şi se va muta; şi nimic nu vă va fi imposibil“. 21 Dar acest soi de draci nu iese afara decat cu rugaciune. 22 În timp ce erau adunaţi în Galileea, Isus le-a zis: „Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor 23 şi îl vor omorî, iar a treia zi va fi sculat din morţi“. Atunci ei s-au mâhnit foarte mult. 24 După ce au ajuns la Capernaum, bărbaţii care încasau impozitul de două drahme s-au apropiat de Petru şi l-au întrebat: „Învăţătorul vostru nu plăteşte impozitul de două drahme?“ 25 El a zis: „Ba da“. Totuşi, când a intrat în casă, Isus i-a luat-o înainte, zicând: „Ce crezi, Simon? De la cine primesc regii pământului taxe sau impozite? De la fiii lor sau de la străini?“ 26 Când el a spus: „De la străini“, Isus i-a zis: „Atunci fiii sunt scutiţi de impozite. 27 Dar, ca să nu-i poticnim, du-te la mare, aruncă undiţa şi ia primul peşte care va veni. Când îi vei deschide gura, vei găsi o monedă de un stater. Ia-o şi dă-le-o pentru mine şi pentru tine“.