Evanghelia dupa Matei - Capitolul 23 : 1 - 39

1 Atunci Isus le-a vorbit mulţimilor şi discipolilor săi, zicând: 2 „Scribii şi fariseii s-au aşezat pe scaunul lui Moise. 3 De aceea, tot ce vă spun ei faceţi şi respectaţi, dar nu faceţi după faptele lor, căci ei zic, dar nu fac. 4 Ei leagă sarcini grele şi le pun pe umerii oamenilor, dar ei nu vor să le clintească nici măcar cu degetul. 5 Toate lucrările pe care le fac, le fac ca să fie văzuţi de oameni, căci îşi măresc filacteriile şi îşi lungesc franjurii veşmintelor. 6 Le place locul de seamă la cină, le plac scaunele din faţă în sinagogi, 7 saluturile în pieţe şi să fie numiţi Rabi de oameni. 8 Dar voi să nu vă numiţi Rabi, fiindcă unul singur este învăţătorul vostru, în timp ce voi toţi sunteţi fraţi. 9 Mai mult decât atât, să nu numiţi tată al vostru pe nimeni pe pământ, căci unul singur este Tatăl vostru, Cel ceresc. 10 Şi să nu vă numiţi «conducători», pentru că unul singur este Conducătorul vostru, Cristosul. 11 Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru. 12 Cine se înalţă va fi umilit şi cine se umileşte va fi înălţat. 13 Vai de voi, scribi şi farisei, ipocriţilor! Pentru că voi închideţi regatul cerurilor înaintea oamenilor, nici voi nu intraţi şi nici pe cei ce se îndreaptă într-acolo nu-i lăsaţi să intre. 14  Vai de voi, scribi şi farisei, ipocriţilor! Pentru ca voi mancati casele vaduvelor,in timp ce de ochii lumii faceti rugaciuni  lungi,de aceea veti lua o pedeapsa mai mare. 15 Vai de voi, scribi şi farisei, ipocriţilor! Pentru că voi străbateţi marea şi uscatul ca să faceţi un prozelit şi, când ajunge aşa, îl faceţi de două ori mai bun de Gheenă decât voi. 16 Vai de voi, călăuze oarbe, care ziceţi: «Dacă cineva jură pe templu, nu este nimic, dar, dacă cineva jură pe aurul templului, este obligat să-şi ţină jurământul». 17 Nebuni şi orbi! Ce este mai mare: aurul sau templul, care a sfinţit aurul? 18 De asemenea: «Dacă cineva jură pe altar, nu este nimic, dar, dacă cineva jură pe darul de pe el, este obligat să-şi ţină jurământul». 19 Orbilor! Ce este mai mare: darul sau altarul, care sfinţeşte darul? 20 Aşadar, cine jură pe altar jură pe el şi pe tot ce este pe el, 21 cine jură pe templu jură pe el şi pe cel care locuieşte în el, 22 iar cine jură pe cer jură pe tronul lui Dumnezeu şi pe cel care stă pe el. 23 Vai de voi, scribi şi farisei, ipocriţilor! Pentru că voi daţi zeciuială din mentă, din mărar şi din chimen, dar neglijaţi lucrurile mai importante ale Legii: dreptatea, îndurarea şi fidelitatea. Pe acestea trebuia să le faceţi, însă fără să le neglijaţi pe celelalte. 24 Călăuze oarbe, care strecuraţi ţânţarul, dar înghiţiţi cămila! 25 Vai de voi, scribi şi farisei, ipocriţilor! Pentru că voi curăţaţi partea din afară a paharului şi a farfuriei, dar pe dinăuntru sunt pline de jaf şi necumpătare. 26 Fariseu orb, curăţă mai întâi partea dinăuntru a paharului şi a farfuriei, pentru ca şi partea din afară să fie curată! 27 Vai de voi, scribi şi farisei, ipocriţilor! Pentru că voi semănaţi cu mormintele văruite, care pe dinafară par frumoase, dar pe dinăuntru sunt pline de oasele morţilor şi de tot felul de necurăţii. 28 La fel şi voi, pe dinafară le păreţi drepţi oamenilor, dar pe dinăuntru sunteţi plini de ipocrizie şi nelegiuire. 29 Vai de voi, scribi şi farisei, ipocriţilor! Pentru că voi zidiţi mormintele profeţilor, împodobiţi mormintele de amintire ale celor drepţi 30 şi ziceţi: «Dacă am fi fost noi în zilele strămoşilor noştri, n-am fi fost părtaşi cu ei la vărsarea sângelui profeţilor!» 31 Astfel, voi mărturisiţi împotriva voastră că sunteţi fiii celor care i-au ucis pe profeţi. 32 Voi umpleţi deci măsura strămoşilor voştri. 33 Şerpi, pui de vipere, cum veţi fugi de judecata Gheenei? 34 De aceea, iată că trimit la voi profeţi, înţelepţi şi învăţători publici. Pe unii îi veţi omorî şi îi veţi ţintui pe stâlp, pe alţii îi veţi biciui în sinagogile voastre şi îi veţi persecuta din oraş în oraş, 35 ca să vină asupra voastră tot sângele celor drepţi vărsat pe pământ, de la sângele dreptului Abel până la sângele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-aţi ucis între sanctuar şi altar. 36 Adevărat vă spun: Toate lucrurile acestea vor veni peste această generaţie. 37 Ierusalime, Ierusalime, care-i omori pe profeţi şi-i ucizi cu pietre pe cei trimişi la tine, de câte ori am vrut să-i adun pe copiii tăi, cum îşi adună cloşca puii sub aripi! Dar voi n-aţi vrut! 38 Iată! Casa vă este părăsită şi lăsată vouă. 39 Căci vă spun: De acum înainte, nicidecum nu mă veţi mai vedea până nu veţi zice: «Binecuvântat este cel care vine în numele lui Iehova!»“