Faptele apostolilor - Capitolul 18 : 1 - 26

1 După aceea, el a plecat din Atena şi a sosit la Corint. 2 Şi l-a găsit pe un iudeu pe nume Aquila, originar din Pont, care venise de puţin timp din Italia, şi pe Priscila, soţia lui, deoarece Claudiu poruncise ca toţi iudeii să plece din Roma. Astfel, s-a dus la ei 3 şi, fiindcă aveau aceeaşi meserie, a rămas în casa lor şi lucrau, pentru că meseria lor era facerea corturilor. 4 Dar el ţinea câte o cuvântare în sinagogă în fiecare sabat şi îi convingea pe iudei şi pe greci. 5 Când Sila şi Timotei au coborât din Macedonia, Pavel s-a dăruit întru totul cuvântului, depunându-le mărturie iudeilor pentru a dovedi că Isus este Cristosul. 6 Dar, pentru că ei se împotriveau şi îl insultau, el şi-a scuturat veşmintele şi le-a zis: „Sângele vostru să cadă asupra capetelor voastre! Eu sunt curat. De acum înainte voi merge la oamenii naţiunilor“. 7 Astfel, s-a mutat de acolo şi s-a dus în casa unui om pe nume Tiţiu Iust, un închinător al lui Dumnezeu, a cărui casă era lângă sinagogă. 8 Crisp, preşedintele sinagogii, a crezut în Domnul şi, împreună cu el, toată casa lui. Mulţi dintre corintenii care auzeau au crezut şi s-au botezat. 9 În timpul nopţii, Domnul i-a zis lui Pavel într-o viziune: „Nu te teme, ci continuă să vorbeşti! Să nu taci, 10 pentru că eu sunt cu tine şi niciun om nu te va ataca pentru a-ţi face rău. Căci am mulţi oameni în acest oraş“. 11 Atunci el a rămas acolo un an şi şase luni, predând cuvântul lui Dumnezeu în mijlocul lor. 12 Pe când Gallio era proconsul al Ahaiei, iudeii s-au ridicat cu toţii împotriva lui Pavel şi l-au dus înaintea scaunului de judecată, 13 zicând: „Omul acesta îi convinge pe oameni să i se închine lui Dumnezeu într-un mod contrar legii“. 14 Dar, pe când Pavel era gata să-şi deschidă gura, Gallio le-a zis iudeilor: „Dacă într-adevăr ar fi vorba de vreo nedreptate sau de vreo mârşăvie crasă, aş avea motiv, iudeilor, să vă suport cu răbdare. 15 Dar, dacă este vorba despre neînţelegeri privitoare la cuvinte, la nume şi la legea voastră, asta vă priveşte pe voi! Eu nu vreau să fiu judecător al acestor lucruri“. 16 Şi, spunând aceasta, i-a alungat de la scaunul de judecată. 17 Atunci toţi au pus mâna pe Sosten, preşedintele sinagogii, şi l-au bătut în faţa scaunului de judecată. Dar lui Gallio nu-i păsa de aceste lucruri. 18 După ce a mai stat câteva zile, Pavel şi-a luat rămas-bun de la fraţi şi, împreună cu Priscila şi Aquila, s-a îmbarcat spre Siria, după ce îşi tunsese scurt părul capului în Chencrea, fiindcă făcuse o făgăduinţă. 19 Au ajuns la Efes şi pe ei i-a lăsat acolo, iar el a intrat în sinagogă şi a discutat cu iudeii. 20 Deşi ei îl rugau să rămână mai mult timp, el n-a fost de acord, 21 ci şi-a luat rămas-bun şi le-a spus: „Dacă va vrea Iehova, mă voi întoarce din nou la voi“. Şi din Efes a ieşit în larg 22 şi a coborât la Cezareea. Apoi a urcat să salute congregaţia şi a coborât la Antiohia. 23 După ce a stat un timp acolo, a plecat şi a mers din loc în loc prin ţinutul Galatiei şi prin Frigia, întărindu-i pe toţi discipolii. 24 Un iudeu pe nume Apolo, originar din Alexandria, bărbat cu darul vorbirii, a sosit la Efes. El era un bun cunoscător al Scripturilor. 25 Acest bărbat fusese învăţat calea lui Iehova şi, pentru că era înflăcărat de spirit, vorbea şi preda corect lucrurile referitoare la Isus, dar cunoştea numai botezul lui Ioan. 26 Acest bărbat a început să vorbească în sinagogă cu îndrăzneală. Când l-au auzit, Priscila şi Aquila l-au luat cu ei şi i-au explicat mai exact calea lui Dumnezeu. 27 Şi, pentru că voia să treacă în Ahaia, fraţii le-au scris discipolilor, îndemnându-i să-l primească cu drag. Astfel, când a ajuns acolo, el i-a ajutat mult pe cei care crezuseră datorită bunătăţii nemeritate a lui Dumnezeu, 28 deoarece, cu tărie şi temeinic, dovedea în public că iudeii greşeau şi demonstra cu Scripturile că Isus este Cristosul.