Apocalipsa - Capitolul 9 : 1 - 21

1 Şi al cincilea înger a sunat din trompetă. Am văzut o stea care căzuse din cer pe pământ şi lui i s-a dat cheia abisului. 2 El a deschis abisul şi din groapă s-a ridicat un fum ca fumul unui cuptor mare, iar soarele s-a întunecat de fumul gropii şi, tot aşa, aerul. 3 Din fum au ieşit pe pământ lăcuste, cărora li s-a dat autoritate, aceeaşi autoritate pe care o au scorpionii pământului. 4 Li s-a spus să nu vatăme iarba pământului, nici vreo plantă, nici vreun pom, ci numai pe oamenii care n-au pe frunte sigiliul lui Dumnezeu. 5 Şi lăcustelor li s-a dat voie nu să-i omoare, ci să-i chinuie cinci luni, iar chinul care a venit asupra lor a fost asemenea chinului pe care-l provoacă un scorpion când îl înţeapă pe om. 6 În zilele acelea, oamenii vor căuta moartea, dar n-o vor găsi nicidecum şi vor vrea să moară, dar moartea va fugi mereu de ei. 7 Lăcustele semănau la înfăţişare cu nişte cai pregătiţi de luptă, iar pe capete aveau ceva ce părea a fi nişte coroane ca de aur. Feţele lor erau ca nişte feţe de oameni, 8 dar aveau păr ca părul de femeie. Dinţii lor erau ca dinţii leilor 9 şi aveau platoşe ca platoşele de fier. Vuietul aripilor lor era ca vuietul unor care cu mulţi cai ce aleargă la luptă. 10 Aveau cozi şi ace ca scorpionii, iar în cozi le stătea puterea de a-i vătăma pe oameni cinci luni. 11 Peste ele aveau un rege, pe îngerul abisului. Numele lui în ebraică este Abadon, iar în greacă are numele Apolion. 12 Primul vai a trecut. Iată că după aceste lucruri vin încă două vaiuri. 13 Şi al şaselea înger a sunat din trompetă. Şi am auzit un glas dintre coarnele altarului de aur care este înaintea lui Dumnezeu 14 zicându-i celui de-al şaselea înger, care avea trompeta: „Dezleagă-i pe cei patru îngeri care sunt legaţi la marele fluviu Eufrat!“ 15 Şi cei patru îngeri, care fuseseră pregătiţi pentru ora, ziua, luna şi anul acela, au fost dezlegaţi ca să omoare o treime din oameni. 16 Numărul armatelor de călăreţi era de două miriade de miriade: am auzit numărul lor. 17 Şi iată cum am văzut caii în viziune şi pe cei ce stăteau pe ei: aveau platoşe roşii ca focul, albastre ca hiacintul şi galbene ca sulful. Capetele cailor erau ca nişte capete de lei, iar din gurile lor ieşeau foc, fum şi sulf. 18 Prin aceste trei plăgi au fost omorâţi o treime din oameni: prin focul, prin fumul şi prin sulful care ieşeau din gurile lor. 19 Pentru că puterea cailor era în gurile şi în cozile lor, căci cozile lor erau ca nişte şerpi şi aveau capete, iar cu acestea vătămau. 20 Dar ceilalţi oameni care n-au fost omorâţi prin aceste plăgi nu s-au căit de lucrările mâinilor lor ca să nu se mai închine demonilor şi idolilor de aur, de argint, de aramă, de piatră şi de lemn, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble. 21 Ei nu s-au căit de omorurile lor, nici de practicile lor spiritiste, nici de fornicaţia lor, nici de hoţiile lor.