Capitolul IV - Cine este Isus Cristos ?

Exista o mulţime de oameni celebri pe pământ. Unii sunt bine cunoscuţi în comunitatea din care fac parte, în oraşul sau în ţara lor. Alţii sunt cunoscuţi în toată lumea. Cu toate acestea, faptul că ştii numele unei persoane celebre nu înseamnă că o şi cunoşti cu adevărat. De fapt, tu nu cunoşti, probabil, mediul din care provine sau ce fel de persoană este în realitate.Oamenii au auzit pretutindeni de Isus Cristos, chiar dacă el a trăit pe pământ în urmă cu circa 2 000 de ani. Totuşi, mulţi nu ştiu sigur cine a fost el în realitate. Unii spun că a fost doar un om bun. Alţii zic că a fost un simplu profet, în timp ce alţii cred că este Dumnezeu şi că ar trebui să ne închinăm lui. Aşa să fie oare?Este important să cunoşti adevărul despre Isus. De ce? Deoarece Biblia spune: „Aceasta înseamnă viaţă veşnică: ca ei să asimileze cunoştinţă despre tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi despre acela pe care l-ai trimis tu, Isus Cristos“ (Ioan 17:3). Da, cunoaşterea adevărului despre Iehova Dumnezeu şi despre Isus Cristos ne poate conduce la viaţă veşnică pe un pământ paradiziac (Ioan 14:6). Mai mult decât atât, Isus ne-a dat cel mai bun exemplu, arătându-ne cum să ne trăim viaţa şi cum să ne purtăm cu alţii (Ioan 13:34, 35). În primul capitol al acestei cărţi am vorbit despre adevărul referitor la Dumnezeu. Să vedem acum ce ne învaţă în realitate Biblia despre Isus Cristos. Promisul Mesia Cu mult timp înainte de naşterea lui Isus, Biblia a prezis venirea lui Mesia, sau Cristos. Ambele titluri, „Mesia“ (în ebraică) şi „Cristos“ (în greacă), înseamnă „Cel Uns“. El, Cel promis de Dumnezeu, avea să fie uns, sau numit de Iehova într-o poziţie specială. În capitolele următoare vom afla mai multe despre contribuţia importantă a lui Mesia la împlinirea promisiunilor divine. De asemenea, vom vedea ce binecuvântări ne poate aduce Isus chiar în prezent. Totuşi, înainte de naşterea lui, fără îndoială că mulţi s-au întrebat: „Cine va fi Mesia?“În secolul I e.n., discipolii lui Isus din Nazaret erau ferm convinşi că acesta era prezisul Mesia (Ioan 1:41). Unul dintre ei, pe nume Simon Petru, i-a spus lui Isus: „Tu eşti Cristosul“ (Matei 16:16). Ce dovezi au avut discipolii şi ce dovezi avem şi noi azi că Isus este într-adevăr promisul Mesia? Profeţii lui Dumnezeu care au trăit înainte de Isus au prezis multe lucruri despre Mesia, lucruri care urmau să-i ajute pe alţii să-l recunoască. Să ilustrăm: Să presupunem că trebuie să mergi într-un loc aglomerat  o autogară, o gară sau un aeroport pentru a aştepta o persoană pe care nu ai văzut-o niciodată. Nu ţi-ar fi de folos dacă cineva ţi-ar da câteva detalii despre ea? În mod asemănător, prin profeţii Bibliei, Iehova a prezentat în mod detaliat ceea ce avea să facă Mesia şi situaţiile prin care urma să treacă. Împlinirea acestor profeţii avea să-i ajute pe cei credincioşi să-l identifice pe Mesia.Să dăm doar două exemple. Primul: profetul Mica a prezis cu peste 700 de ani înainte, că Cel promis de Dumnezeu avea să se nască în Betleem, un orăşel din ţinutul Iuda (Mica 5:2). Unde s-a născut Isus? Chiar în acel oraş (Matei 2:1, 3–9)! Al doilea: cu multe secole înainte, profeţia consemnată în Daniel 9:25 oferea indicii cu privire la anul în care urma să apară Mesia, şi anume 29 e.n. Împlinirea acestor profeţii, precum şi a altora asemănătoare, dovedeşte că Isus a fost promisul Mesia. Alte dovezi că Isus era Mesia au putut fi observate cu claritate spre sfârşitul anului 29 e.n., când Isus s-a dus la Ioan Botezătorul ca să fie botezat în râul Iordan. Iehova îi promisese lui Ioan că-i va da un semn prin care să-l recunoască pe Mesia. Ioan a văzut acest semn la botezul lui Isus. Biblia ne relatează: „După ce a fost botezat, Isus imediat a ieşit din apă; şi iată, cerurile s-au deschis, şi el a văzut coborând ca un porumbel spiritul lui Dumnezeu care venea peste el. Iată! A fost, de asemenea, o voce din ceruri, care zicea: «Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care l-am aprobat»“ (Matei 3:16, 17). După cele văzute şi auzite, Ioan a fost sigur că Isus era trimisul lui Dumnezeu (Ioan 1:32–34). Când spiritul lui Dumnezeu, sau forţa sa activă, a fost revărsat asupra lui în acea zi, Isus a devenit Mesia, sau Cristos, cel desemnat să fie Conducător şi Rege. Isaia 55:4. Împlinirea profeţiilor biblice şi mărturia lui Iehova Dumnezeu însuşi demonstrează în mod clar că Isus a fost promisul Mesia. Însă Biblia ne mai răspunde la două întrebări importante referitoare la Isus Cristos: De unde a venit el şi ce fel de persoană a fost? De unde a venit Isus ? Biblia ne spune că Isus a trăit în cer înainte de a veni pe pământ. Când a profeţit că Mesia avea să se nască în Betleem, Mica a mai arătat că originea Lui era „din timpuri străvechi“ (Mica 5:2). Isus însuşi a spus de multe ori că a trăit în cer înainte de a se naşte pe pământ (Ioan 3:13; 6:38, 62; 17:4, 5). În calitate de fiinţă spirituală, el s-a bucurat în ceruri de o relaţie specială cu Iehova.Isus este, cu siguranţă, cel mai iubit Fiu al lui Iehova. El este numit „întâiul născut din toată creaţia“, deoarece a fost prima lucrare de creaţie a lui Dumnezeu (Coloseni 1:15). În plus, el este „Fiul său unic-născut“, o altă trăsătură care îl face un Fiu special (Ioan 3:16). Aceasta înseamnă că Isus este singurul creat direct de Dumnezeu. De asemenea, el este singurul pe care Dumnezeu l-a folosit când a creat toate celelalte lucruri (Coloseni 1:16). Isus este numit şi „Cuvântul“ (Ioan 1:14). De aici înţelegem că el a fost purtătorul de cuvânt al lui Dumnezeu, transmiţând, fără îndoială, mesaje şi instrucţiuni celorlalţi fii ai Tatălui său atât spirituali, cât şi umani. Este Fiul întâi-născut egal cu Dumnezeu, aşa cum cred unii? Biblia nu ne învaţă acest lucru. După cum am observat în paragraful anterior, Fiul a fost creat. Prin urmare, el a avut un început, spre deosebire de Iehova Dumnezeu, care nu are nici început, nici sfârşit (Psalmul 90:2). Fiul unic-născut nici măcar nu s-a gândit vreodată să încerce să fie egal cu Tatăl său. Biblia arată cu claritate că Tatăl este mai mare decât Fiul (Ioan 14:28; 1 Corinteni 11:3). Numai Iehova este „Dumnezeul Cel Atotputernic“ (Geneza 17:1). Aşadar, el nu are egal.Iehova şi Fiul său întâi-născut s-au bucurat de relaţii strânse miliarde de ani, cu mult înainte de crearea cerurilor înstelate şi a pământului. Ce iubire profundă trebuie să fi existat între ei (Ioan 3:35; 14:31)! Acest Fiu iubit era exact ca Tatăl său. De aceea, Biblia îl numeşte „imaginea Dumnezeului invizibil“ (Coloseni 1:15). Într-adevăr, aşa cum un copil de pe pământ poate semăna cu tatăl lui în multe privinţe, şi acest Fiu ceresc a reflectat calităţile şi personalitatea Tatălui său.Fiul unic-născut al lui Iehova a părăsit de bunăvoie cerurile pentru a veni şi a trăi ca om pe pământ. „Cum a fost posibil ca o fiinţă spirituală să se nască pe pământ ca om?“, v-aţi putea întreba. Iehova a transferat în mod miraculos viaţa Fiului său întâi-născut din cer în uterul unei fecioare evreice pe nume Maria, fără contribuţia unui tată uman. Astfel, Maria a dat naştere unui fiu perfect căruia i-a pus numele Isus.  Luca 1:30–35. Ce fel de persoana este Isus? Dacă analizăm ce a spus şi ce a făcut Isus pe pământ, putem ajunge să-l cunoaştem. Mai mult, prin Isus putem să-l cunoaştem mai bine pe Iehova. Cum? Să ne amintim că acest Fiu este reflectarea perfectă a Tatălui său. Isus i-a putut spune unuia dintre discipolii săi: „Cine m-a văzut pe mine l-a văzut şi pe Tatăl“ (Ioan 14:9). Din cele patru cărţi biblice cunoscute drept evanghelii Matei, Marcu, Luca şi Ioan aflăm multe detalii despre viaţa, activitatea şi calităţile lui Isus Cristos.Isus era bine cunoscut ca „Învăţător“ (Ioan 1:38; 13:13). Ce anume preda el? În primul rând, „vestea bună a regatului“, adică mesajul despre Regatul lui Dumnezeu, guvernul ceresc care va domni peste întregul pământ şi care le va aduce binecuvântări eterne oamenilor ascultători (Matei 4:23). De la cine provenea acest mesaj? Isus însuşi a spus: „Ceea ce predau eu nu este al meu, ci îi aparţine celui care m-a trimis“, adică lui Iehova (Ioan 7:16). Isus ştia că Tatăl său dorea ca oamenii să audă vestea bună despre Regat. În capitolul 8, vom învăţa mai multe despre Regatul lui Dumnezeu şi despre ce va realiza el. Unde preda Isus? Oriunde găsea oameni: în oraşe, sate, pieţe şi case. Isus nu a aşteptat ca oamenii să vină la el, ci a mers el la oameni (Marcu 6:56; Luca 19:5, 6). De ce a depus el atâtea eforturi şi de ce a petrecut atâta timp ca să predice şi să predea? Deoarece aceasta era voinţa lui Dumnezeu. Isus a înfăptuit întotdeauna voinţa Tatălui său (Ioan 8:28, 29). Dar acesta nu era singurul motiv pentru care predica. Lui îi era milă de mulţimile de oameni care veneau la el (Matei 9:35, 36). Aceştia erau neglijaţi de conducătorii religioşi, care ar fi trebuit să-i înveţe adevărul despre Dumnezeu şi scopurile sale. Isus ştia câtă nevoie aveau de mesajul despre Regat.Isus a fost un om plin de căldură, tandreţe şi sensibilitate. Oamenii au observat că era un om bun, de care se puteau apropia uşor. Chiar şi copiii se simţeau la largul lor în compania lui (Marcu 10:13–16). Isus era imparţial. Ura corupţia şi nedreptatea (Matei 21:12, 13). Într-o perioadă în care femeile aveau puţine drepturi şi nu prea erau tratate cu respect, el le-a acordat demnitate (Ioan 4:9, 27). Isus era cu adevărat umil. Cu o anumită ocazie, el le-a spălat apostolilor săi picioarele — o sarcină efectuată de obicei de un servitor. Isus era receptiv la necesităţile oamenilor. Acest lucru s-a observat mai ales cu ocazia vindecărilor pe care le-a înfăptuit cu puterea spiritului lui Dumnezeu (Matei 14:14). Odată, un lepros a venit la Isus şi i-a spus: „Dacă vrei, poţi să mă faci curat“. Isus a înţeles cât de mult suferea acel om. Mişcat de milă, el a întins mâna, l-a atins şi i-a spus: „Vreau. Fii curat“. Şi omul s-a vindecat (Marcu 1:40–42). Imaginaţi-vă ce trebuie să fi simţit acel om! Fidel pana la capat Isus ne-a lăsat cel mai mare exemplu de loialitate şi de ascultare de Dumnezeu. În pofida opoziţiei, a suferinţei şi a tot felul de încercări, el i-a rămas fidel Tatălui său ceresc. El s-a împotrivit cu îndârjire ispitelor lui Satan (Matei 4:1–11). Odată, câteva dintre rudele lui Isus nu au manifestat credinţă în el şi au spus că „şi-a ieşit din minţi“ (Marcu 3:21). Însă Isus nu s-a lăsat influenţat de ele, ci a continuat să facă lucrarea lui Dumnezeu. În ciuda insultelor şi a maltratărilor, Isus şi-a păstrat stăpânirea de sine şi nu a încercat niciodată să le facă vreun rău împotrivitorilor săi. 1 Petru 2:21–23.Isus a rămas fidel până la moarte  o moarte cumplită şi dureroasă provocată de duşmanii săi (Filipeni 2:8). Să ne gândim ce a trebuit el să îndure în ultima zi a vieţii sale umane. A fost arestat, acuzat de martori falşi, condamnat de judecători corupţi, batjocorit de gloate şi torturat de soldaţi. Pironit pe stâlp, el şi-a dat ultima suflare strigând: „S-a împlinit!“ (Ioan 19:30). Totuşi, a treia zi după moarte, Isus a fost înviat de Tatăl său ceresc la viaţă spirituală (1 Petru 3:18). După câteva săptămâni, s-a întors la cer. Aici, „s-a aşezat la dreapta lui Dumnezeu“, aşteptând să primească puterea regală. Evrei 10:12, 13. Ce a realizat Isus rămânând fidel până la capăt? Moartea lui Isus ne-a oferit posibilitatea de a trăi veşnic pe un pământ paradiziac, aşa cum dorise iniţial Iehova. Cum a devenit posibil acest lucru prin moartea lui Isus?