Epistola lui Pavel catre Evrei - Capitolul 2 : 1 - 18

1 De aceea trebuie să dăm o atenţie mai mult decât obişnuită lucrurilor pe care le-am auzit, ca nu cumva să mergem în derivă. 2 Căci, dacă cuvântul spus prin îngeri s-a dovedit de neclintit şi orice fărădelege şi orice neascultare au primit răsplată după dreptate, 3 cum vom scăpa noi dacă stăm nepăsători faţă de o salvare atât de mare, care a început să fie vestită prin Domnul nostru şi ne-a fost confirmată de cei care l-au auzit, 4 în timp ce Dumnezeu adăuga mărturia sa prin semne, prin minuni, prin diferite lucrări de putere şi împărţind spirit sfânt după voinţa sa? 5 Pentru că nu îngerilor le-a supus el viitorul pământ locuit, despre care vorbim. 6 Însă un martor a scris cândva: „Ce este omul ca să-ţi aminteşti de el sau fiul omului ca să te îngrijeşti de el? 7 L-ai făcut cu puţin mai prejos decât îngerii, l-ai încoronat cu glorie şi cu onoare şi l-ai numit peste lucrările mâinilor tale. 8 Ai pus toate lucrurile sub picioarele sale“. Căci, supunându-i toate lucrurile, Dumnezeu n-a lăsat nimic care să nu-i fie supus. Dar acum încă nu vedem că toate lucrurile îi sunt supuse, 9 însă îl vedem pe Isus, care a fost făcut cu puţin mai prejos decât îngerii, încoronat cu glorie şi cu onoare fiindcă a suferit moartea, pentru ca, prin bunătatea nemeritată a lui Dumnezeu, el să guste moartea pentru fiecare om. 10 Căci era potrivit ca Acela pentru care sunt toate lucrurile şi prin care sunt toate lucrurile, aducându-i pe mulţi fii la glorie, să-l facă perfect prin suferinţe pe Reprezentantul Principal al salvării lor. 11 Pentru că atât cel care sfinţeşte, cât şi cei care sunt sfinţiţi provin toţi dintr-unul singur şi, de aceea, nu-i este ruşine să-i numească „fraţi“, 12 zicând: „Voi proclama numele tău fraţilor mei, te voi lăuda în mijlocul congregaţiei prin cântări“. 13 Şi din nou: „Îmi voi pune încrederea în el“. Şi din nou: „Iată! Eu şi copilaşii pe care mi i-a dat Iehova“. 14 Astfel, întrucât „copilaşii“ au parte de sânge şi de carne, şi el a avut parte de aceleaşi lucruri, pentru ca prin moartea lui să-l reducă la nimic pe cel care are mijloacele de a cauza moartea, pe Diavolul, 15 şi să-i elibereze pe toţi cei care, de teama morţii, au fost supuşi sclaviei toată viaţa. 16 Pentru că, de fapt, el nu îi ajută deloc pe îngeri, ci ajută sămânţa lui Avraam. 17 De aceea, el a trebuit să devină asemenea „fraţilor“ săi în toate privinţele, ca să poată fi un mare preot îndurător şi fidel în lucrurile privitoare la Dumnezeu, ca să ofere o jertfă de împăcare pentru păcatele poporului. 18 Astfel, pentru că el însuşi a suferit când a fost pus la încercare, poate să vină în ajutorul celor ce sunt puşi la încercare.