Exodul - Capitolul 32 : 1 - 35

1 Între timp, poporul a văzut că Moise întârzie să coboare de pe munte. Atunci poporul s-a strâns în jurul lui Aaron şi i-a zis: „Scoală-te, fă-ne un dumnezeu care să meargă înaintea noastră, căci nu ştim ce s-a întâmplat cu acest Moise, omul care ne-a scos din ţara Egiptului“. 2 Atunci Aaron le-a spus: „Scoateţi cerceii de aur din urechile soţiilor voastre, ale fiilor voştri şi ale fiicelor voastre şi aduceţi-i la mine“. 3 Şi tot poporul şi-a scos cerceii de aur din urechi şi i-au adus la Aaron. 4 El a luat aurul din mâinile lor, l-a modelat cu dalta şi a făcut din el statuia turnată a unui viţel. Şi ei au zis: „O, Israele, acesta este Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului“. 5 Când a văzut Aaron lucrul acesta, a construit un altar în faţa statuii. În cele din urmă, Aaron a strigat şi a zis: „Mâine va fi o sărbătoare pentru Iehova“. 6 Astfel, a doua zi s-au sculat devreme şi au adus ofrande arse şi au prezentat jertfe de comuniune. După aceea, poporul s-a aşezat să mănânce şi să bea. Apoi s-au ridicat să se distreze. 7 Atunci Iehova i-a zis lui Moise: „Coboară, căci poporul tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului, a făcut ce este rău. 8 S-au abătut repede de la calea pe care le-am poruncit să meargă. Şi-au făcut o statuie turnată a unui viţel şi se pleacă întruna înaintea ei şi îi aduc jertfe, spunând: «Acesta este Dumnezeul tău, o, Israele, care te-a scos din ţara Egiptului»“. 9 Şi Iehova i-a mai zis lui Moise: „M-am uitat la acest popor şi iată că este un popor cu gâtul ţeapăn. 10 Acum, lasă-mă, ca să mă aprind de mânie împotriva lor şi să-i nimicesc şi să fac din tine o naţiune mare“. 11 Şi Moise s-a străduit să îmbuneze faţa lui Iehova, Dumnezeul său, şi a zis: „O, Iehova, de ce să te aprinzi de mânie împotriva poporului tău, pe care l-ai scos din ţara Egiptului cu putere mare şi cu mână tare? 12 De ce să zică egiptenii: «I-a scos cu intenţii rele, ca să-i omoare în munţi şi să-i nimicească de pe faţa pământului»? Întoarce-te de la mânia ta aprinsă şi schimbă-ţi gândul de la răul pe care vrei să-l faci poporului tău! 13 Aminteşte-ţi de Avraam, de Isaac şi de Israel, slujitorii tăi, cărora le-ai jurat pe tine însuţi, spunându-le: «Vă voi înmulţi sămânţa ca stelele cerurilor şi voi da seminţei voastre toată ţara aceasta pe care am arătat-o, ca s-o ia în stăpânire pe timp indefinit»“. 14 Şi Iehova şi-a schimbat gândul de la răul pe care spusese că-l va face poporului său. 15 După aceea, Moise s-a întors şi a coborât de pe munte cu cele două table ale Mărturiei în mână, table scrise pe ambele părţi. Erau scrise şi pe-o parte, şi pe cealaltă. 16 Tablele erau lucrarea lui Dumnezeu şi scrisul era scrisul lui Dumnezeu, gravat pe table. 17 Şi Iosua a auzit larma poporului, fiindcă strigau, şi i-a zis lui Moise: „Este zgomot de luptă în tabără“. 18 Dar el a spus: „Nu este sunetul unei cântări de biruinţă şi nici sunetul unei cântări de înfrângere. Ce aud eu este sunetul altor cântări“. 19 De îndată ce s-a apropiat de tabără şi a văzut viţelul şi dansurile, Moise s-a aprins de mânie. A aruncat imediat tablele din mâini şi le-a spart la poalele muntelui. 20 Apoi a luat viţelul pe care-l făcuseră, l-a ars în foc şi l-a zdrobit până l-a făcut pulbere, după care a împrăştiat-o pe suprafaţa apei şi le-a dat-o fiilor lui Israel s-o bea. 21 După aceea, Moise l-a întrebat pe Aaron: „Ce ţi-a făcut poporul acesta de ai adus asupra lui un păcat atât de mare?“ 22 Atunci, Aaron a răspuns: „Să nu se aprindă de mânie domnul meu! Tu însuţi cunoşti bine poporul, că este înclinat spre rău. 23 Ei mi-au zis: «Fă-ne un dumnezeu care să meargă înaintea noastră, căci nu ştim ce s-a întâmplat cu acest Moise, omul care ne-a scos din ţara Egiptului». 24 De aceea le-am spus: «Cine are aur? Să şi-l scoată ca să mi-l dea». Eu l-am aruncat în foc şi a ieşit viţelul acesta“. 25 Moise a văzut că poporul era neînfrânat, pentru că Aaron îi lăsase să fie neînfrânaţi, spre ruşinea lor înaintea împotrivitorilor lor. 26 Atunci Moise s-a aşezat la poarta taberei şi a zis: „Cine este de partea lui Iehova? Să vină la mine!“ Şi toţi fiii lui Levi s-au strâns la el. 27 El le-a spus: „Iată ce a zis Iehova, Dumnezeul lui Israel: «Puneţi-vă fiecare sabia la şold. Străbateţi tabăra de la o poartă la alta şi fiecare să-l omoare pe fratele lui, fiecare pe semenul lui şi fiecare pe apropiatul lui»“. 28 Şi fiii lui Levi au făcut aşa cum a spus Moise, astfel că în ziua aceea au căzut din popor aproximativ trei mii de bărbaţi. 29 Apoi Moise a spus: „Umpleţi-vă astăzi mâna de putere pentru Iehova, căci fiecare dintre voi este împotriva fiului său şi a fratelui său, pentru ca astăzi el să vă binecuvânteze“. 30 A doua zi, Moise a zis poporului: „Aţi comis un mare păcat. Voi urca acum la Iehova şi poate că voi reuşi să fac ispăşire pentru păcatul vostru“. 31 Astfel, Moise s-a întors la Iehova şi a spus: „Ah, poporul acesta a comis un mare păcat, fiindcă şi-a făcut un dumnezeu de aur! 32 Acum însă, dacă vrei, iartă-le păcatul . . ., dacă nu, şterge-mă, te rog, din cartea ta, pe care ai scris-o!“ 33 Dar Iehova i-a zis lui Moise: „Pe cel ce a păcătuit împotriva mea îl voi şterge din cartea mea. 34 Acum du-te şi condu poporul acolo unde ţi-am spus. Iată că îngerul meu va merge înaintea ta şi, în ziua în care voi aduce pedeapsa, cu siguranţă îi voi pedepsi pentru păcatul lor“. 35 Şi Iehova a lovit poporul pentru că făcuse viţelul, pe care îl făcuse Aaron.