Anul 1914, un an important în împlinirea profeţiilor biblice

Cativa cercetători ai Bibliei au anunţat, cu decenii înainte, că în anul 1914 aveau să aibă loc evenimente importante. Despre ce evenimente este vorba şi ce dovezi avem că 1914 a fost într-adevăr un an important? În Luca 21:24 Isus a spus: „Ierusalimul va fi călcat în picioare de naţiuni până când sunt împlinite timpurile fixate ale naţiunilor“. Ierusalimul a fost capitala naţiunii Israel, locul unde domneau regii din dinastia lui David (Psalmul 48:1, 2). Aceşti regi se deosebeau de toţi ceilalţi conducători, deoarece stăteau pe „scaunul de domnie al Domnului“, ca reprezentanţi ai lui Dumnezeu (1 Cronici 29:23). Ierusalimul era, aşadar, simbolul domniei lui Iehova.Când şi cum a început domnia lui Dumnezeu să fie ‘călcată în picioare de naţiuni’? Aceasta s-a întâmplat în 607 î.e.n., când Ierusalimul a fost cucerit de babilonieni. „Scaunul de domnie“ al lui Iehova a rămas gol, iar linia regală a lui David a fost întreruptă (2 Împăraţi 25:1–26). Avea să dureze la nesfârşit această situaţie? Nu. Profeţia lui Ezechiel a spus referitor la Zedechia, ultimul rege care a domnit în Ierusalim: „Scoate turbanul şi dă jos coroana! . . . Ea nu va mai fi a nimănui, până va veni cel care are dreptul legal, şi lui i-o voi da“ (Ezechiel 21:26, 27, ). Cel care are „dreptul legal“ la coroana davidică este Cristos Isus (Luca 1:32, 33). Prin urmare, perioada în care Ierusalimul avea să fie „călcat în picioare“ trebuia să se încheie odată cu întronarea lui Isus. Când urma să aibă loc acest eveniment remarcabil? Isus a arătat că ‘naţiunile’ aveau să domnească o perioadă stabilită. Relatarea din Daniel, capitolul 4, ne ajută să calculăm durata acestei perioade. Aici se vorbeşte despre visul profetic al lui Nebucadneţar, regele Babilonului. El a văzut un copac foarte înalt care a fost tăiat. Trunchiul lui nu putea să mai crească deoarece era legat cu lanţuri de fier şi de bronz. Un înger a declarat: „Şapte timpuri vor trece peste el“. Daniel 4:10–16.În Biblie, copacii sunt folosiţi uneori ca simbol al domniei (Ezechiel 17:22–24; 31:2–5). Tăierea copacului reprezintă întreruperea domniei divine exercitate prin regii din Ierusalim. Însă viziunea arăta şi că ‘Ierusalimul avea să fie călcat în picioare’ doar pentru o vreme  o perioadă de „şapte timpuri“. Cât urma să dureze această perioadă? Din Revelaţia 12:6, 14 reiese că trei timpuri şi jumătate echivalează cu „o mie două sute şaizeci de zile“. „Şapte timpuri“ trebuie să fie de două ori mai mult, adică 2520 de zile. Însă naţiunile nu au încetat să ‘calce în picioare’ domnia lui Dumnezeu după numai 2 520 de zile de la căderea Ierusalimului. Este evident că profeţia se referea la o perioadă mult mai lungă. În armonie cu versetele din Numeri 14:34 şi Ezechiel 4:6, care vorbesc despre „un an de fiecare zi“, putem spune că cele „şapte timpuri“ aveau să dureze 2 520 de ani.Perioada de 2 520 de ani a început în octombrie 607 î.e.n.  când Ierusalimul a fost cucerit de babilonieni, iar regele din linia davidică a fost îndepărtat  şi s-a încheiat în octombrie 1914. Atunci au luat sfârşit „timpurile fixate ale naţiunilor“, iar Isus Cristos a fost întronat în cer de Dumnezeu.  Psalmul 2:1–6; Daniel 7:13, 14. Aşa cum a prezis Isus, ‘prezenţa’ sa ca Rege ceresc urma să fie marcată de evenimente mondiale dramatice, precum războaie, foamete, cutremure şi epidemii (Matei 24:3–8; Luca 21:11). Acestea constituie dovezi convingătoare că Regatul ceresc al lui Dumnezeu a fost instaurat în 1914, an care a marcat şi începutul ‘ultimelor zile’ ale acestui sistem rău de lucruri.  2 Timotei 3:1–5.