Epistola lui Pavel catre Galateni - Capitolul 3 : 1 - 29

1 Galateni fără minte! Cine v-a adus sub o influenţă rea pe voi, înaintea ochilor cărora Isus Cristos a fost prezentat clar ca ţintuit pe stâlp? 2 Numai atât vreau să aflu de la voi: Aţi primit spiritul datorită lucrărilor legii sau pentru că aţi auzit cu credinţă? 3 Aşa de fără minte sunteţi? După ce aţi început în spirit, acum terminaţi în carne? 4 În zadar aţi îndurat atâtea suferinţe? Dacă, într-adevăr, a fost în zadar! 5 Cel care vă dă deci spiritul şi face lucrări de putere printre voi face oare aceasta datorită lucrărilor legii sau pentru că aţi auzit cu credinţă? 6 Aşa cum Avraam „a crezut în Iehova, iar lucrul acesta i-a fost socotit ca dreptate“. 7 Cu siguranţă, ştiţi că aceia care au credinţă sunt fiii lui Avraam. 8 Iar Scriptura, prevăzând că Dumnezeu îi va declara drepţi pe oamenii naţiunilor datorită credinţei, i-a anunţat dinainte lui Avraam vestea bună, zicând: „Prin tine vor fi binecuvântate toate naţiunile“. 9 Astfel, cei care au credinţă sunt binecuvântaţi împreună cu fidelul Avraam. 10 Căci toţi cei care se bizuie pe lucrările legii sunt sub blestem, fiindcă este scris: „Blestemat este oricine nu rămâne în toate lucrurile scrise în sulul Legii ca să le facă“. 11 De asemenea, este clar că prin lege nimeni nu este declarat drept înaintea lui Dumnezeu, pentru că „cel drept va trăi prin credinţă“. 12 Însă Legea nu pretinde credinţă, ci „acela care le face va trăi prin ele“. 13 Cristos ne-a cumpărat şi ne-a eliberat de blestemul Legii, făcându-se blestem în locul nostru, pentru că este scris: „Blestemat este orice om atârnat pe stâlp“, 14 pentru ca binecuvântarea lui Avraam să vină pentru naţiuni prin Isus Cristos, ca să primim prin credinţa noastră spiritul promis. 15 Fraţilor, vorbesc dând un exemplu din viaţa oamenilor: Un legământ validat, chiar dacă este al unui om, nimeni nu-l anulează şi nici nu face adăugiri la el. 16 Deci promisiunile i-au fost făcute lui Avraam şi seminţei lui. Nu spune: „Şi seminţelor“, ca şi cum ar fi mai multe, ci ca şi cum este una singură: „Şi seminţei tale“, care este Cristos. 17 Pe lângă aceasta, mai zic: În ce priveşte legământul validat mai înainte de Dumnezeu, Legea care a apărut după patru sute treizeci de ani nu-l anulează ca să se desfiinţeze promisiunea. 18 Căci, dacă moştenirea este prin lege, nu mai este prin promisiune. Dar Dumnezeu i-a dat-o cu bunăvoinţă lui Avraam printr-o promisiune. 19 Atunci de ce este Legea? Ea a fost adăugată ca să scoată în evidenţă fărădelegile, până când avea să vină sămânţa căreia i se făcuse promisiunea. Ea a fost transmisă prin îngeri, prin mâna unui mediator. 20 Însă, când este vorba de o singură parte, nu există mediator, iar Dumnezeu este unul singur. 21 Atunci este Legea împotriva promisiunilor lui Dumnezeu? Nicidecum! Căci, dacă ar fi fost dată o lege care să poată da viaţă, dreptatea ar fi venit într-adevăr prin lege. 22 Dar Scriptura a închis toate lucrurile sub păcat, pentru ca promisiunea care vine din credinţa în Isus Cristos să le fie dată celor care manifestă credinţă. 23 Totuşi, înainte de a veni credinţa, eram închişi sub paza legii, aşteptând credinţa care trebuia să fie dezvăluită. 24 Astfel, Legea a devenit tutorele nostru care ne conduce la Cristos, ca să fim declaraţi drepţi datorită credinţei. 25 Dar acum, după ce a venit credinţa, nu mai suntem sub tutore. 26 De fapt, toţi sunteţi fiii lui Dumnezeu prin credinţa voastră în Cristos Isus. 27 Căci toţi care aţi fost botezaţi în Cristos v-aţi îmbrăcat cu Cristos. 28 Nu există nici iudeu, nici grec, nu există nici sclav, nici om liber, nu există nici bărbat, nici femeie, pentru că toţi sunteţi una în unitate cu Cristos Isus. 29 Mai mult, dacă sunteţi ai lui Cristos, sunteţi într-adevăr sămânţa lui Avraam, moştenitori potrivit promisiunii.