1 Petru şi Ioan urcau la templu pentru ceasul rugăciunii, ceasul al nouălea, 2 când tocmai era adus un om care era olog din pântecele mamei lui. În fiecare zi era aşezat lângă poarta templului numită Frumoasă, ca să ceară daruri de îndurare de la cei ce intrau în templu. 3 Când i-a zărit pe Petru şi pe Ioan intrând în templu, a început să ceară daruri de îndurare. 4 Dar Petru, împreună cu Ioan, s-a uitat ţintă la el şi a zis: „Uită-te la noi!“ 5 Atunci el i-a privit atent, aşteptând să primească ceva de la ei. 6 Însă Petru a zis: „Argint şi aur n-am, dar ce am îţi dau: În numele lui Isus Cristos Nazarineanul, umblă!“ 7 Apoi l-a apucat de mâna dreaptă şi l-a ridicat. Tălpile picioarelor şi oasele gleznelor i s-au întărit imediat 8 şi, sărind, s-a ridicat în picioare şi a început să umble. Şi a intrat cu ei în templu, umblând, sărind şi lăudându-l pe Dumnezeu. 9 Şi tot poporul l-a văzut umblând şi lăudându-l pe Dumnezeu. 10 Ei l-au recunoscut: era omul care stătea la Poarta Frumoasă a templului ca să ceară daruri de îndurare. Şi s-au umplut de uimire şi s-au minunat de ce i se întâmplase. 11 Şi, pentru că omul se ţinea după Petru şi Ioan, tot poporul, uimit din cale afară, a alergat la ei, în locul numit colonada lui Solomon. 12 Când Petru a văzut aceasta, a zis poporului: „Bărbaţi ai lui Israel, de ce vă miraţi de lucrul acesta? Sau de ce vă uitaţi ţintă la noi, ca şi cum prin propria noastră putere sau prin devoţiunea noastră sfântă l-am fi făcut să umble? 13 Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Iacob, Dumnezeul strămoşilor noştri, l-a glorificat pe Slujitorul său, Isus, pe care voi l-aţi predat şi l-aţi renegat înaintea feţei lui Pilat, când el hotărâse să-l elibereze. 14 Da, voi l-aţi renegat pe cel sfânt şi drept şi aţi cerut să vă fie graţiat un om, un ucigaş, 15 în timp ce l-aţi omorât pe Reprezentantul Principal al vieţii. Dar Dumnezeu l-a sculat din morţi şi noi suntem martori ai acestui fapt. 16 Aşadar, numele său, prin credinţa noastră în numele său, l-a întărit pe omul acesta, pe care-l vedeţi şi-l cunoaşteţi, şi credinţa care vine prin el i-a dat acestui om sănătate deplină în faţa voastră, a tuturor. 17 Acum, fraţilor, ştiu că aţi acţionat din neştiinţă, aşa cum au făcut şi conducătorii voştri. 18 Dar Dumnezeu a împlinit în felul acesta lucrurile pe care le anunţase mai înainte prin gura tuturor profeţilor, şi anume că Cristosul său trebuia să sufere. 19 Aşadar, căiţi-vă şi întoarceţi-vă, ca să vi se şteargă păcatele, ca să vină timpuri de înviorare de la însuşi Iehova 20 şi el să-l trimită pe Cristosul desemnat pentru voi, pe Isus, 21 pe care cerul trebuie să-l păstreze până la timpurile de restabilire a tuturor lucrurilor despre care a vorbit Dumnezeu prin gura sfinţilor săi profeţi din vechime. 22 Căci Moise a zis: «Iehova Dumnezeu vă va ridica dintre fraţii voştri un profet ca mine. Să ascultaţi de el în tot ce vă va spune. 23 Da, orice suflet care nu va asculta de Profetul acela va fi distrus din mijlocul poporului». 24 De fapt, toţi profeţii, începând cu Samuel şi cei care au urmat, toţi cei care au vorbit, au anunţat clar şi aceste zile. 25 Voi sunteţi fiii profeţilor şi ai legământului pe care Dumnezeu l-a încheiat cu strămoşii voştri când i-a spus lui Avraam: «În sămânţa ta vor fi binecuvântate toate familiile pământului». 26 După ce l-a ridicat pe Slujitorul său, Dumnezeu l-a trimis mai întâi la voi ca să vă binecuvânteze, întorcându-vă pe fiecare de la faptele voastre rele“.
 
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu