1 Iar Saul a încuviinţat uciderea lui. În ziua aceea a izbucnit o mare persecuţie împotriva congregaţiei din Ierusalim. Toţi, cu excepţia apostolilor, s-au împrăştiat în regiunile Iudeii şi ale Samariei. 2 Însă nişte oameni cu teamă de Dumnezeu l-au dus pe Ştefan să-l îngroape şi l-au plâns mult. 3 Dar Saul a început să facă prăpăd în congregaţie şi, intrând cu forţa dintr-o casă în alta şi târând afară bărbaţi şi femei, îi arunca în închisoare. 4 Totuşi, cei care se împrăştiaseră străbăteau ţara, anunţând vestea bună despre cuvânt. 5 Iar Filip a coborât în oraşul Samaria şi a început să-l predice pe Cristos. 6 Mulţimile, într-un singur gând, luau aminte la cele spuse de Filip, în timp ce ascultau şi priveau semnele pe care le făcea. 7 Căci mulţi aveau spirite necurate, iar acestea strigau cu glas tare şi ieşeau. Şi mulţi paralitici şi ologi erau vindecaţi. 8 Astfel, era mare bucurie în oraşul acela. 9 În oraş era un om pe nume Simon, care mai înainte practicase magia şi uimise naţiunea Samariei, spunând că el este cineva. 10 Şi toţi, de la mic la mare, îi acordau atenţie şi ziceau: „Omul acesta este Puterea lui Dumnezeu, care poate fi numită Mare“. 11 Ei îi acordau atenţie, pentru că îi uimise de multă vreme cu magia lui. 12 Dar, când l-au crezut pe Filip, care anunţa vestea bună despre regatul lui Dumnezeu şi despre numele lui Isus Cristos, s-au botezat atât bărbaţi, cât şi femei. 13 Chiar şi Simon a devenit credincios şi, după ce s-a botezat, îl însoţea mereu pe Filip. Şi era uimit văzând semnele şi marile lucrări de putere care se făceau. 14 Când apostolii au auzit la Ierusalim că Samaria primise cuvântul lui Dumnezeu, i-au trimis la ei pe Petru şi pe Ioan, 15 care au coborât şi s-au rugat ca ei să primească spirit sfânt. 16 Căci acesta nu coborâse încă peste niciunul dintre ei, ci doar fuseseră botezaţi în numele Domnului Isus. 17 Atunci şi-au pus mâinile peste ei şi aceştia au început să primească spirit sfânt. 18 Când a văzut că spiritul era dat prin punerea mâinilor apostolilor, Simon le-a oferit bani, 19 zicând: „Daţi-mi şi mie puterea aceasta, pentru ca acela peste care îmi voi pune mâinile să primească spirit sfânt“. 20 Dar Petru i-a zis: „Argintul tău să piară împreună cu tine, pentru că te-ai gândit să obţii cu bani darul lui Dumnezeu. 21 Tu n-ai nici parte, nici sorţi în lucrul acesta, pentru că inima ta nu este dreaptă în ochii lui Dumnezeu. 22 Căieşte-te de răutatea aceasta şi imploră-l pe Iehova să-ţi ierte, dacă se poate, uneltirea inimii, 23 căci văd că eşti o fiere veninoasă şi o legătură a nedreptăţii!“ 24 Răspunzând, Simon a zis: „Imploraţi-l voi pe Iehova pentru mine, ca să nu vină peste mine niciunul dintre lucrurile pe care le-aţi spus“. 25 Astfel, după ce au depus mărturie temeinic şi au anunţat cuvântul lui Iehova, s-au întors la Ierusalim şi anunţau vestea bună multor sate ale samaritenilor. 26 Însă îngerul lui Iehova i-a vorbit lui Filip, zicând: „Ridică-te şi du-te spre sud, pe drumul care coboară de la Ierusalim la Gaza“. 27 Atunci el s-a ridicat şi a plecat şi iată că un eunuc etiopian, un om cu putere la candace, regina etiopienilor, numit peste tot tezaurul ei, venise la Ierusalim să se închine, 28 iar acum se întorcea şi, stând în carul lui, citea cu voce tare din profetul Isaia. 29 Atunci spiritul i-a zis lui Filip: „Apropie-te şi ţine-te de carul acesta“. 30 Filip a alergat acolo şi l-a auzit pe etiopian citind cu voce tare din profetul Isaia şi i-a zis: „Înţelegi într-adevăr ce citeşti?“ 31 El a zis: „Cum aş putea, dacă nu mă călăuzeşte cineva?“ Şi l-a implorat pe Filip să urce şi să stea cu el. 32 Pasajul din Scriptură pe care-l citea cu voce tare era acesta: „Ca o oaie a fost dus la înjunghiere şi ca un miel fără grai înaintea celui ce-l tunde, aşa nu-şi deschide gura. 33 În timpul umilirii sale i-a fost luată judecata cuvenită. Cine va istorisi amănuntele originii sale? Pentru că viaţa îi este luată de pe pământ“. 34 Atunci eunucul i-a zis lui Filip: „Te rog, despre cine spune profetul lucrul acesta? Despre sine sau despre altul?“ 35 Filip şi-a deschis gura şi, începând cu acest pasaj din Scriptură, i-a anunţat vestea bună despre Isus. 36 În timp ce mergeau pe drum, au ajuns la o apă, iar eunucul a zis: „Iată o apă! Ce mă împiedică să fiu botezat?“ 37 Filip a zis:"Daca crezi din toata inima,se potae."Famenul a raspuna: "Cred ca Isus Cristos este Fiul lui Iehova." 38 Atunci a poruncit să fie oprit carul şi amândoi au coborât în apă, atât Filip, cât şi eunucul, şi l-a botezat. 39 După ce au ieşit din apă, spiritul lui Iehova l-a dus repede pe Filip de acolo, iar eunucul nu l-a mai văzut, pentru că şi-a continuat drumul plin de bucurie. 40 Dar Filip a ajuns la Asdod şi a străbătut ţinutul, anunţând vestea bună tuturor oraşelor, până a ajuns la Cezareea.
 
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu