Exodul - Capitolul 5 : 1 - 23

1 Apoi Moise şi Aaron au intrat şi i-au zis faraonului: „Iată ce a spus Iehova, Dumnezeul lui Israel: «Lasă-l pe poporul meu să plece ca să ţină o sărbătoare în pustiu!»“ 2 Dar faraonul a zis: „Cine este Iehova, ca să ascult de glasul lui şi să-l las pe Israel să plece? Eu nu-l cunosc pe Iehova şi nu-l voi lăsa pe Israel să plece“. 3 Dar ei au mai spus: „Dumnezeul evreilor a vorbit cu noi. Lasă-ne, te rugăm, să mergem cale de trei zile în pustiu şi să-i aducem jertfe lui Iehova, Dumnezeul nostru; altfel ne va lovi cu ciumă sau cu sabie“. 4 Atunci regele Egiptului le-a răspuns, zicând: „Moise şi Aaron, de ce abateţi poporul de la muncile lui? Duceţi-vă şi purtaţi-vă poverile!“ 5 Şi faraon a mai spus: „Iată că poporul ţării este numeros acum, iar voi îi împiedicaţi să-şi poarte poverile“. 6 Chiar în aceeaşi zi, faraonul le-a poruncit celor ce obligau poporul să muncească, precum şi supraveghetorilor lor, zicând: 7 „Să nu mai strângeţi paie ca să le daţi poporului pentru a face cărămizi, ca înainte. Să se ducă singuri să-şi strângă paie. 8 Dar să cereţi în continuare cantitatea de cărămizi pe care o făceau înainte. Să nu le-o reduceţi, pentru că trândăvesc. De aceea strigă ei, zicând: «Vrem să plecăm şi vrem să-i aducem jertfe Dumnezeului nostru!» 9 Să fie greu serviciul acestor oameni, să muncească şi să nu dea atenţie cuvintelor mincinoase!“ 10 Astfel, cei care obligau poporul să muncească, precum şi supraveghetorii lui, au ieşit şi au spus poporului: „Iată ce a zis faraonul: «Nu vă mai dau paie. 11 Duceţi-vă singuri să vă luaţi paie de unde veţi găsi, căci nu vă vom reduce cu nimic serviciul!»“ 12 Atunci poporul s-a răspândit în toată ţara Egiptului ca să strângă mirişte pentru a o folosi drept paie. 13 Cei care îi obligau să muncească îi grăbeau, spunând: „Terminaţi-vă lucrul, fiecare munca lui, zi de zi, ca atunci când erau paie“. 14 Mai târziu, supraveghetorii fiilor lui Israel, care fuseseră puşi peste ei de cei numiţi de faraon să împartă munca, au fost bătuţi. Ei ziceau: „De ce nu v-aţi terminat, nici ieri, nici azi, munca repartizată şi n-aţi făcut cărămizi ca mai înainte?“ 15 Atunci supraveghetorii fiilor lui Israel s-au dus şi au început să strige către faraon, zicând: „De ce te porţi aşa cu slujitorii tăi? 16 Slujitorilor tăi nu li se mai dau paie, şi totuşi ni se spune: «Faceţi cărămizi!» Şi iată că slujitorii tăi sunt bătuţi, deşi vina este a poporului tău“. 17 Dar el a zis: „Trândăviţi, da, trândăviţi! De aceea spuneţi: «Vrem să plecăm şi vrem să-i aducem jertfe lui Iehova». 18 Acum duceţi-vă şi munciţi! Chiar dacă nu vi se vor da paie, tot va trebui să daţi cantitatea de cărămizi stabilită“. 19 Atunci supraveghetorii fiilor lui Israel s-au văzut într-o situaţie grea, căci se spusese: „Să nu le reduceţi cantitatea zilnică de cărămizi“. 20 Apoi i-au întâlnit pe Moise şi pe Aaron, care stăteau acolo ca să-i întâmpine când aveau să iasă de la faraon. 21 Ei le-au spus imediat: „Iehova să vă vadă şi să judece, pentru că aţi făcut să mirosim urât înaintea faraonului şi a slujitorilor săi, punându-le în mână o sabie ca să ne omoare!“ 22 Atunci Moise s-a întors către Iehova şi a zis: „Iehova, de ce ai făcut rău acestui popor? De ce m-ai trimis? 23 Fiindcă, de când am intrat la faraon să-i vorbesc în numele tău, el a făcut rău acestui popor, iar tu nu ţi-ai scăpat nicidecum poporul“.