Geneza - Capitolul 18 : 1 - 33

1 După aceea, Iehova i s-a arătat la copacii mari din Mamre, pe când el stătea la intrarea cortului, în arşiţa zilei. 2 Când şi-a ridicat ochii, a văzut că trei bărbaţi stăteau la o oarecare distanţă de el. Când i-a zărit, a alergat de la intrarea cortului în întâmpinarea lor şi s-a plecat până la pământ. 3 Şi a zis: „Iehova, dacă am găsit favoare în ochii tăi, te rog, nu trece pe lângă slujitorul tău! 4 Îngăduiţi să vi se aducă puţină apă şi să vi se spele picioarele. Apoi odihniţi-vă sub copac. 5 Şi îngăduiţi-mi să aduc o bucată de pâine ca să vi se învioreze inima. Apoi puteţi merge mai departe, căci de aceea aţi trecut pe la slujitorul vostru“. Atunci ei au zis: „Bine. Fă aşa cum ai spus!“ 6 Avraam s-a dus repede în cort, la Sara, şi a zis: „Grăbeşte-te! Ia trei sea de floarea făinii, frământă aluatul şi fă turte“. 7 Apoi Avraam a alergat la cireadă, a luat un taur tânăr, fraged şi bun, şi i l-a dat slujitorului, iar el s-a dus repede să-l pregătească. 8 A luat apoi unt şi lapte, precum şi taurul tânăr pe care-l pregătise şi le-a pus înaintea lor. Şi a rămas în picioare lângă ei, sub copac, în timp ce ei mâncau. 9 Atunci ei l-au întrebat: „Unde este Sara, soţia ta?“ Şi el a răspuns: „Aici, în cort!“ 10 Acela a continuat: „Mă voi întoarce la tine la anul pe vremea aceasta şi iată că Sara, soţia ta, va avea un fiu“. Sara asculta la intrarea cortului, în spatele bărbatului. 11 Avraam şi Sara erau bătrâni, înaintaţi în vârstă, şi Sara nu mai avea menstruaţie. 12 De aceea, Sara a râs în sinea ei, zicând: „Să mai am oare vreo plăcere la bătrâneţe, când şi domnul meu este bătrân?“ 13 Atunci Iehova i-a spus lui Avraam: „De ce a râs Sara, zicând: «Să nasc oare acum, când am îmbătrânit?» 14 Îi este oare ceva imposibil lui Iehova? La timpul fixat, la anul pe vremea aceasta, mă voi întoarce la tine şi Sara va avea un fiu“. 15 Dar Sara a negat, zicând: „N-am râs!“ Căci se temea. Însă el a spus: „Ba da, ai râs!“ 16 Mai târziu, bărbaţii s-au ridicat de acolo şi s-au uitat în jos, spre Sodoma. Şi Avraam a mers cu ei, ca să-i conducă. 17 Iar Iehova a zis: „Să ţin oare ascuns de Avraam ce am să fac? 18 Avraam va deveni o naţiune mare şi puternică şi prin el se vor binecuvânta toate naţiunile pământului. 19 Căci de aceea l-am cunoscut, ca să le poruncească fiilor lui şi casei lui după el să respecte calea lui Iehova, făcând dreptate şi judecată, pentru ca Iehova să împlinească faţă de Avraam ce a spus cu privire la el“. 20 Aşadar, Iehova a zis: „Strigătul de plângere din cauza Sodomei şi Gomorei este, într-adevăr, puternic, iar păcatul lor este foarte grav. 21 Sunt hotărât să cobor ca să văd dacă într-adevăr se poartă potrivit strigătului care a ajuns până la mine şi, dacă nu, voi şti“. 22 Atunci bărbaţii s-au întors de acolo şi au pornit la drum spre Sodoma, dar Iehova stătea încă înaintea lui Avraam. 23 Atunci Avraam s-a apropiat şi a spus: „Îl vei nimici oare pe cel drept împreună cu cel rău? 24 Să zicem că sunt cincizeci de oameni drepţi în oraşul acela. Îi vei nimici şi nu vei ierta locul pentru cei cincizeci de oameni drepţi care sunt în el? 25 Departe de tine gândul să faci astfel: să omori pe cel drept împreună cu cel rău şi să se întâmple cu cel drept ca şi cu cel rău! Departe de tine gândul acesta! Oare nu va face Judecătorul întregului pământ ce este drept?“ 26 Atunci Iehova a zis: „Dacă voi găsi în oraşul Sodoma cincizeci de oameni drepţi, voi ierta tot locul datorită lor“. 27 Însă Avraam a răspuns, zicând: „Iată că am îndrăznit să-i vorbesc lui Iehova, deşi sunt ţărână şi cenuşă. 28 Să zicem că din cei cincizeci de oameni drepţi ar lipsi cinci. Vei nimici întregul oraş din cauza celor cinci?“ Atunci El a zis: „Nu-l voi nimici dacă voi găsi acolo patruzeci şi cinci“. 29 Dar Avraam i-a vorbit din nou şi a spus: „Să zicem că acolo se găsesc patruzeci“. Şi El a răspuns: „Nu voi face lucrul acesta datorită celor patruzeci“. 30 Însă el a continuat: „Te rog, să nu se aprindă Iehova de mânie, ci lasă-mă să mai vorbesc: Să zicem că acolo se găsesc treizeci“. Şi El a răspuns: „Nu voi face lucrul acesta dacă voi găsi acolo treizeci“. 31 Dar el a continuat: „Iată că am îndrăznit să-i vorbesc lui Iehova: Să zicem că acolo se găsesc douăzeci“. Şi El a răspuns: „Nu-l voi nimici datorită celor douăzeci“. 32 În cele din urmă, el a zis: „Te rog, să nu se aprindă Iehova de mânie, ci lasă-mă să mai vorbesc doar de data aceasta: Să zicem că acolo se găsesc zece“. Şi El a răspuns: „Nu-l voi nimici datorită celor zece“. 33 Apoi, când a terminat de vorbit cu Avraam, Iehova a plecat, iar Avraam s-a întors unde locuia.